Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 450 (16 – 31 Iulie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Gadarenii din noi. În Duminica a cincea după Rusalii este rânduită Sfânta Evanghelie în care este relatată minunea săvârșită de către Mântuitorul în ținutul Gadara (Mat. VIII, 28-34). Erau acolo doi oameni demonizați, care terorizau locuitorii din zonă. Locuiau prin morminte, prin peșteri, pe unde apucau, atacau călătorii, îi jefuiau, îi băteau, îi omorau. Erau niște oameni bolnavi psihic, iresponsabili de faptele lor. Locuitorii satelor și cetăților din apropiere știau de ei, ocoleau ținutul acela și oricând se simțeau în pericol. Mântuitorul s-a dus acolo, fără teamă. Demonizații i-au ieșit înainte. Diavolii din ei au început să strige: „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, de ce ai venit înainte de vreme să ne chinui?!” Așadar, diavolii știau și mărturiseau dumnezeirea Mântuitorului, statutul Lui de Fiu al lui Dumnezeu. Știau că la sfârșitul lumii vor fi judecați și pedepsiți de Dumnezeu pentru tot răul săvârșit asupra creației lui Dumnezeu. Mai mult, diavolii Îl roagă pe Iisus să le permită să intre în turma de porci din apropiere. Domnul îi lasă, iar turma se aruncă în mare și se îneacă. Așadar, diavolii

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 448 (16 – 30 Iunie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Rugă pentru Neamul meu. Doamne, Doamne, Tu, Cel ce ai creat cerul și pământul, lumea cu toate ale ei; Tu Cel ce faci stelele să-Ți cânte, pământul să răsară toate bunătățile, frumusețile și miresmele; Tu Cel ce poți lua mările și oceanele în palma Ta și să le sorbi de-Ți este voia; Tu Cel ce ai întocmit munții și prăpăstiile, câmpiile și dealurile, fluviile, râurile și pâraiele; Tu, cel ce ai rânduit anotimpurile, vremea și vremurile cu toate ale lor; Tu, Cel ce Te milostivești de cel bun, cel blând și milostiv, dar Te mânii ca tunetul și ca fulgerul pe cel ce face răul; Tu Cel ce ești mai presus de timp și de spațiu, izvor al vieții și al nemuririi, mângâierea orfanilor, văduvelor, bolnavilor și necăjiților!

Îți mulțumim, Doamne, pentru viața și sănătatea pe care ni le-ai dat; pentru bucuriile și tristețile acestei vieți; pentru împlinirile și neîmplinirile noastre; pentru stropul de fericire din această viață; pentru Valea Plângerii prin care tot rătăcim de ani și ani! Îți mulțumim, Doamne, că de mii de ani ne-ai avut în grija Ta. Au trecut peste noi și ciuma, și holera, și tuberculoza, și covidul și multe-multe alte boli molipsitoare, dar nu ne-au nimicit.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 447 (1 – 15 Iunie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! Hristos S-a-nălțat!

Scrisoare către Eminescu (XIII)

Bădie Mihai!

Citesc și recitesc Doina Măriei-tale și descopăr de fiecare dată noi valori. Parcă n-ai scris-o pentru vremea ta, ci pentru vremurile dintotdeauna pe care le-a străbătut Neamul nostru românesc. Încerc să mă situez cu mintea în diferite epoci, în diferite provincii românești, să iau în calcul realitățile de atunci și de acolo și de fiecare dată îmi dau seama că Doina Măriei-tale este mai actuală ca oricând. Este a noastră, a tuturor celor ce simțim și gândim românește din toate vremurile și din toate locurile. Mereu găsesc noi variante ale acestei nestemate, ceea ce dovedește cât de mult s-au temut de ea mai marii vremii. Care mai de care au cenzurat-o, au ciopârțit-o, ca s-o facă mai blândă, mai puțin revoluționară. Ea a rămas, totuși, sabia care a pătruns până în inima vrăjmașilor Țării și Neamului românesc.

Toată istoria însângerată a Basarabiei și Bucovinei, cu toate nedreptățile strigătoare la cer,

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 445 (1 – 15 Mai)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! Hristos a Înviat!

Vestitoarele Învierii. Femeile mironosițe au fost cele dintâi care au aflat de Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. În Sfintele Evanghelii, cea dintâi menționată între aceste femei este Maria Magdalena, ,,cea din care Iisus scosese șapte diavoli”, adică avusese șapte patimi sau vicii. Unul dintre aceste vicii știm precis că fusese desfrâul.

Femeile mironosițe au dus vestea Învierii la Sfinții Apostoli, care ședeau ascunși în case, cu ușile încuiate, așteptând dintr-un moment în altul să fie și ei arestați, judecați și condamnați, ca și Învățătorul lor.

Femeile mironosițe răspândesc

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 433 (1 – 15 Noiembrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Om fericit. S-a stins bietul moș Gheorghe! S-a dus ca o părere, ca un glas de clopot ce-și sună adierea peste lume, pierzându-se cu-ncetul.

Vânjos la vremea sa, desprins din cremenea de munte, ai fi crezut că nimeni și nimic nu-l vor pleca vreodată. Și nu l-au plecat! Doar timpului ia dat tributul cuvenit după rânduială.

Când s-a apropiat ceasul, moș Gheorghe era gata. Și le așezase pe toate la locul lor, ci doar mireasa și-o aștepta să vină. Copiii, nepoții și strănepoții își aveau fiecare rosturile lor. Veneau doar din când în când pe la casa bătrânească să mai întrebe de sănătate, să le mai spună ce-i în lume și să le pună pe masă din roadele pământului și ale sufletului. Moș Gheorghe și maica Ana îi ascultau cu zâmbetul pe buze, cu lacrimile-n ochi și cu inima plină de ceva fără nume, scuipându-i doar din când în când, ca să nu-i deoache.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 428 (16 – 31 August)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Ideal ratat. În Evanghelia din Duminica a XII-a de după Rusalii ni se relatează întâlnirea Mântuitorului cu un tânăr bogat, care voia să câștige „împărăția cerurilor”. Pe cât de scurtă povestirea, pe atât de profundă!

Așadar, tânărul acesta avea de toate, era bogat în cele materiale. Probabil că avea o casă/vilă frumoasă, încăpătoare, luxoasă, bogat amenajată cu mobile scumpe, care-i asigurau tot confortul. Avea tânărul nostru proprietăți însemnate, de pe care culegea multe roade: cereale, fructe, legume. Avea animale de tot felul și acareturi. Avea slugi numeroase, poate chiar sclavi, care executau fără comentariu orice poruncă a sa. Organiza petreceri fastuoase, la care invita prieteni și cunoscuți, rude și colegi, cu care făcea chefuri, nu glumă. Avea iubite care mai de care mai frumoase și mai drăgăstoase. Avea tot ceea ce își putea dori un om aici pe pământ din cele pământești. Și, totuși, sufletul lui era nemulțumit. Își sătura trupul cu mâncări și cu plăceri de tot felul, dar sufletul lui era nefericit, neîmplinit. Câți nu întâlnim și azi de acest fel. Oameni în toată firea, cu afaceri bănoase, cu averi serioase acumulate, dar cu o viață personală dezastruoasă: scandaluri, divorțuri, stres, depresii, boli de tot felul, nefericire. Tocmai oamenii aceștia, care le au pe toate sunt mai nefericiți. Fie că ar vrea mai mult, tot mai mult, fie că ar vrea altceva decât ceea ce au.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 423 (1 – 15 Iunie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Pe urmele sfinților. În fiecare an, după Rusalii, Biserica noastră a rânduit două duminici, pe care le-a dedicat sfinților: prima de după Rusalii tuturor sfinților, iar a doua sfinților români. În afară de aceste duminici, fiecare zi este dedicată unui sfânt sau unui grup de sfinți, cu excepția acelor zile dedicate persoanelor Sfintei Treimi, Sfintei Cruci și Sfinților Arhangheli. Priviți în calendarele creștine și veți vedea sute, chiar mii de sfinți răspândiți în tot cursul anului. Cu toate acestea, nu sunt trecuți în calendar toți sfinții. Știți de ce? Fiindcă nu sunt cunoscuți toți. Numai Dumnezeu îi știe pe toți. Observăm în calendar că numele unor sfinți sunt scrise cu litere roșii (sfinții mari), altele cu litere albastre (sfinții români) și alții cu litere negre (sfinții obișnuiți). Cu siguranță, că fiecare vă puneți întrebări despre sfinți și tocmai de aceea v-am vorbit în multe predici despre ei, în mai multe numere din „Scrisoarea pastorală”, iar în anii trecuți parohia noastră a publicat și a donat fiecărei familii din parohie cele cinci volume din Viețile Sfinților. Cu toate acestea, e nevoie să revenim, fiindcă sfinții sunt modelele desăvârșite ale vieții de creștin, modele de viață pentru fiecare dintre noi.

Așadar, sfinții sunt acei creștini, care au avut o viață îmbunătățită mai mult decât creștinii obișnuiți, care au suferit bătăi, schingiuiri, temniță, ba chiar și moarte, dar nu și-au lepădat credința. Alții și-au dedicat viața sau o parte din ea răspândirii învățăturii creștine; alții au aprofundat Sfânta Scriptură și au dat la lumină cărți în care au explicat adevărurile descoperite în Biblie, ajutând astfel pe mulți să înțeleagă învățăturile creștine și să-și mântuiască sufletul; alții au făcut fapte bune.

Ceea ce este un campion în sport sau un erou în război, este un sfânt în domeniul credinței și al trăirii creștine.

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 413 (1 – 15 Ianuarie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

La început de an 2020, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, să aveți pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire creștinească! La mulți și fericiți ani!

*

Scrisoare către Eminescu (XIV).

„Bădie Mihai,

Zeci de generații de români și nu numai ți-au citit minunata Doină. Nu cred că a fost suflet de român care să nu vibreze la versul tău, nu cred că au fost ochi de creștini, care să nu lăcrimeze la auzul poeziei tale. Este o strigare ce-ți izvorăște din străfundurile sufletului tău de mare român, este strigarea unui neam întreg copleșit de liftele străine, care se aciuaseră peste tot în țară la vremea ta, ne sufocau neamul și ne sugeau bogățiile țării. Poezia ta era un strigăt disperat de alarmă, era glasul de corn pe câmpul de bătaie, care chema un popor la supraviețuire într-un context neprielnic.

Te-au înțeles întotdeauna, Bădie, orizonturile unui viitor mai prielnic, iar alții te-au băgat la index și pe tine și parte din poeziile tale. Printre acestea a fost și Doina. Ani de zile a fost ascunsă, bucăți mari din ea au fost desprinse. Ceea ce s-a publicat din Doină în multe ediții semăna cu un sărman pui perpelit, bun de băgat în oală. Le era teamă, Bădie, de poezia ta, de glasul tău, de conștiința ta de român adevărat!

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIX (2019), nr. 398 (16 –31 Mai)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! Hristos S-a-nălțat!

Ziua Eroilor. Câteva cuvinte despre Ziua Eroilor am dori să rostim în rândurile următoare. Pentru nenumăraţii eroi ai neamului, ştiuţi şi neştiuţi, pe care numai Dumnezeu îi are în evidenţele Lui, acolo, sus, în Cartea veşniciei.

Din cele câteva sute de zile ale unui an, una v-am dedicat-o vouă, Eroi ai neamului românesc! E puţin, e prea puţin, ca să vă putem pomeni după cuviinţă. Câteva manifestări omagiale, câteva discursuri, dintre care unele de circumstanţă, câteva articole în presă înghesuite lângă altele cu conţinut sportiv, politic sau economic, câteva imagini de arhivă la televizor şi gata, socotim că ne-am împlinit datoria faţă de voi. În ultimii ani se comandă oficial slujbe în biserici, parastase şi pomeniri, se bat clopotele etc.

Şi, totuşi, de fiecare dată mi-a rămas gustul amar al neîmplinirii după astfel de zile. Prea puţini sunt cei care observă trecerea unei astfel de zile, prea puţini cei care participă efectiv la împodobirea ei, la comemorarea voastră. Nimeni nu v-a numărat vreodată. Nici nu ar putea să vă numere pe voi, puzderie de boabe semănate sub brazdele ţării de-a lungul a mii şi mii de ani. Voi, eroii neamului meu, sunteţi ca frunzele şi ca iarba, sunteţi cântec şi lacrimă, sunteţi binecuvântare şi blestem.

Numai Dumnezeu va citi din Cartea Veşniciei numele vostru, al tuturor celor ce v-aţi poticnit loviţi pe câmpurile de luptă, în lagăre şi-n închisori pentru apărarea ţării, pentru apărarea credinţei strămoşeşti, pentru libertatea şi demnitatea noastră.

În această zi,

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIX (2019), nr. 397 (1–15 Mai)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

HRISTOS A ÎNVIAT!

Aflându-ne în aceste momente de sfântă prăznuire a Învierii din morți a Mântuitorului, să alegem viața, ci nu moartea. Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viață pătrunsă de duhul sfințeniei, bunătății, credincioșiei și al dragostei față de semenii noștri.

Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această  zi din an să ne aducă fiecăruia dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească și mai ales fie ca această zi să ne deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire.

Hristos a înviat!

*

Între culmea speranței și hăul deznădejdii. De-a lungul timpului am citit de nenumărate texte din Sf. Evanghelie privitor la minunea de la scăldătoarea Vitezda (Ioan, V, 1-15) și de fiecare dată m-am cutremurat de drama bolnavului de acolo.

Un om era paralizat de 38 de ani. Trebuie să fi avut în jur de 60 de ani, fiindcă în final Mântuitorul îi spune: „De acum să nu mai păcătuiești, ca să nu-ți fie ție mai rău!” Așadar, se îmbolnăvise la o vârstă matură, de peste 20 de ani.