„Am impresia că descalecă sufletul nostru încă o dată dinspre Maramureş”

12/03/2021

Nicolae Dabija

Zile de ianuarie pe malul Prutului. Aici, pe malul drept al apei, care încă mai este graniţă între oameni de acelaşi neam şi sânge, mă întâlnesc cu binecunoscutul scriitor şi om politic din Basarabia. Nicolae Dabija. Era în ziua de 14 ianuarie 1992, deci în preziua naşterii lui Eminescu. Eu mă îndreptam cu un grup de maramureşeni spre Căpriana şi Chişinău, dânsul pleca la Putna pentru a-şi ridica un premiu literar. Drumurile noastre s-au întâlnit în punctul de frontieră Sculeni. Cu toată graba noastră, l-am rugat să aibă răgazul unui dialog, aici la Prut.

Gheorghe Pârja: Domnule Nicolae Dabija, au venit şi maramureşenii spre Basarabia. Am venit cu istoria şi cu sufletul deschis să ne cunoaştem, că prea mult am stat despărţiţi unul de altul de o apă nevinovată şi o vinovată sârmă ghimpată. Deci, am venit.

Nicolae Dabija: Am impresia că descalecă sufletul nostru încă o dată dinspre Maramureş, aşa cum a descălecat odinioară sufletul românesc al lui Dragoş, care nu s-a oprit la apa Prutului, fiindcă atunci, la 1352, nu exista încă grănicerul sovietic. Din ceea ce ştiu eu, a venit întâi Dragoş, ca vasal al regelui Ungariei, şi după aceea, în 1359, a venit Bogdan ca voievod al unei ţări independente, care a fost Moldova. Pentru noi anul 1359 este o dată mai importantă, Citește restul acestei intrări »


„Tema pentru acasă”

03/11/2020

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Editura Bestseller, 2016

Este titlul primului roman al poetului Nicolae Dabija, basarabean, academician, mare suflet de român! Autorul s-a născut la 15 iulie 1948 în satul Bișcotari, astăzi Codreni, raionul Cimișlia și a devenit, în timp, o veritabilă cutie de rezonanță pentru bunul simț omenesc și excelența conștiinței românești autentice. Cele 80 de volume de poezii ce au precedat această carte de proză îmi întăresc o veche convingere că „scriitorii nu scriu ce vor ei” ci că sunt apostoli ai cuvintelor și ne dau hrana potrivită la timpul „probabil” pe care-l trăim. Cele câteva ediții ce au urmat, primului „format editorial” de la Princeps Edit Iași (2009) dovedesc faptul important că oamenii mai au nevoie de „universuri paralele” în care să se caute și să-și regăsească fărâma de umanitate rămasă.

Autorul mărturisește într-un preambul intitulat „Cuvânt” o întâmplare personală Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 332 (16-31 august)

18/09/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

scrisoare-pastorala-vol-279785Apel către tineri. Mă adresez vouă, dragi tineri, aflându-mă sub impresia puternică a durerii pe care ne-a provocat-o tuturor decesul unuia dintre voi. Mă adresez vouă cu speranța că nu e totul pierdut, că în sufletul vostru mai există loc pentru un sfat părintesc, pentru un îndemn de la suflet la suflet.
Aproape în fiecare an în parohia noastră sau în satele din jur se întâmplă câte o nenorocire, în care este victimă un tânăr. Fie că e vorba de accidente de circulație, fie de boli datorate unor vicii precum fumatul, alcoolismul, desfrâul etc., fie scandaluri, fie accidente de muncă, fie imprudențe fatale, fie alte cauze, care, cu puțină grijă, ar fi putut fi evitate!
Amintiți-vă cât de frumoși erați cu ani în urmă, când veneați la biserică cu mamele voastre, cu frații mai mari sau chiar și singuri, să vă împărtășiți, să vă spovediți! Amintiți-vă cu câtă sfială îmi spuneați cele mai mari „păcate” ale voastre: „Am supărat pe Dumnezeu!”; „Mi-am supărat părinții!”; „Am supărat învățătoarea la școală!” Amintiți-vă cum veneați la slujbă și ce cuminți ședeați în biserică, vă închinați, vă rugați, cântați colinde, cântați pricesne! Amintiți-vă cu câtă atenție ședeați la școală și ascultați, cu câtă sârguință învățați, cât de cuminți erați! Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi, anul XIII (2014), nr. 274 (15-31 martie)

11/04/2014

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

Rugă pentru Basarabia. În această vreme, când zăngănitul armelor se aude la hotarele Moldovei, când teama şi speranţa se luptă în sufletul fiecărui locuitor al acestei ţări, când mai mulţi ochi ca oricând se îndreaptă spre Apus cu nădejde, iar Unirea pare mai aproape, am reluat o mai veche rugăciune, pe care am alcătuit-o cu câţiva ani în urmă, socotind-o potrivită pentru timpul pe care-l traversăm:

foto Delia FloreaDoamne, Îţi mulţumim! Îţi mulţumim, fiindcă ai auzit plânsul copiilor nevinovaţi şi al orfanilor şi Te-ai îndurat. Îţi mulţumim, fiindcă ai auzit plânsul mamelor îndoliate, blestemele văduvelor şi Te-ai îndurat. Îţi mulţumim, că ai auzit scrâşnetul bărbaţilor încătuşaţi, ai înţeles dorul de libertate al robilor şi Te-ai îndurat. Îţi mulţumim, că ai auzit plânsul bătrânilor şi nu i-ai lăsat să li se stingă pâlpăirea de speranţă. Ai auzit rugăciunile apelor, al munţilor şi ale câmpiilor, ale vitelor şi ale păsărilor. Ai auzit rugăciunile poporului Tău cel greu încercat, cel sfârtecat şi de atâtea ori răstignit. Ai auzit rugăciunea lui Ştefan, clopotul Putnei şi al Voroneţului, al Căprianei şi al Argeşului, al sufletului însuşi chemându-Te pe Tine să le faci dreptate şi Te-ai îndurat. Ai auzit doina ciobanilor, naiul lui Zamfir, taragorul lui Fărcaş, versul lui Vieru şi n-ai putut să stai nepăsător. Ne-ai pus la încercare credinţa, dar nu ne-ai lăsat să ne pierdem speranţa. Ne-ai pus la încercare tăria, dar firea n-ai lăsat să ne-o nimicească, fiindcă mari şi nepătrunse sunt planurile Tale pentru neamul acesta românesc. Citește restul acestei intrări »