Casa Memorială „George Pop de Băsești” a reintrat în circuitul turistic

George Pop de Băseşti are un loc bine ancorat în istorie, fiind considerat una dintre cele mai proeminente figuri ale intelectualității laice din nord-vestul țării în perioada dintre a doua jumătate a secolului al 19-lea și începutul secolului 20.

Casa lui George Pop de Băsești

Casa Memorială George Pop de Băsești a fost redeschisă!

În prezența președintelui Klaus Iohannis a fost redeschisă Casa Memorială „George Pop de Băsești”.

Ionel Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș, a participat, alături de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, la redeschiderea Casei Memoriale „George Pop de Băsești”.

Triplă lansare de carte la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”

Vineri, 3 mai 2019, ora 13, Sala de conferinţe

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează o triplă lansare de carte. Volumele apărute la editura Hermannvet din Sibiu intitulate: „Noua sclavie” şi  „Marea rătăcire” de Mihai Marian,  originar din comuna Băseşti, trăitor în Italia şi „Prologul Evangheliei după Ioan”, autor: pr. dr. Mihai Petian, lucrare apărută la Editura Andreiana, Sibiu, 2019.

Vor vorbi despre cărţi:

Evenimentul cultural al Ţării Codrului se va desfăşura de 1 Decembrie la Băseşti

de Gelu DRAGOŞ

Fiecare generaţie îşi trăieşte timpul ei de 1 Decembrie şi îşi are proiectele ei, însă întotdeauna proiectele fiecărei generaţii, indiferent de timpul ei istoric, depind foarte mult de cadrul social, de oportunităţile care îi sunt oferite sau nu, de lumina pe care o primește de la faptele înaintaşilor, de la dascălii şi formatorii de opinie.

Cu bucurie semnalăm faptul că manifestările culturale ocazionate de sărbătorirea Zilei Naţionale a României, care se vor desfăşura la Băseşti, la Casa memorială George Pop de Băseşti, la şcoală şi la Centrul cultural din localitate, vor beneficia de numărul dublu 11-12/2015 al revistei de cultură, literatură, artă, etnologie, istorie şi cu substrat tradiţional „IZVOARE CODRENE” (fondator şi director general Vasile Dan Marchiş), număr dedicat în proporţie covârşitoare titanului Marii Unirii de la 1918, George Pop de Băseşti, proiect literar susţinut financiar de către Primăria şi Consiliul local Băseşti (primar Ioan Călăuz).

TEIUL CARE RÂDE

de prof. Traian RUS,
Oarţa de Sus

Se apropie ziua de 1 august şi gândurile mele se îndreaptă din nou spre Băseşti. Este ca un făcut, ca un blestem. Nu mă pot controla, chiar dacă îmi fac duşmani. Starea monumentelor istorice de acolo şi anonimatul după care se ascund mă întristează peste măsură. Parcă eu port vina, nu autorităţile locale. Şi nici cele judeţene. Stăm pe noi, ca proştii, şi nu ştim să valorificăm zestrea extraordinară pe care ne-au lăsat-o înaintaşii. În 22 iulie 2013, când am prezentat în faţa participanţilor la Hramul Mănăstirii „Sfânta Maria Magdalena” din Oarţa de Sus – Ciutruci „Necropola Tumulară de la Toagul Nemţilor”, monument istoric din veacul al XVI-lea î.Hr., am afirmat acelaşi lucru, încadrându-mă şi eu în rândul acestor „proşti”. Parcă suntem blestemaţi. Nu facem nici ceea ce ne stă la îndemână şi ne lamentăm în spatele sărăciei şi a lipsei de fonduri.

Zilele trecute am trecut din nou pe la Băseşti. Îl însoţeam pe domnul prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, venit în Ţara Codrului pentru un alt proiect cultural destinat personalităţilor acestui ţinut.

TEIUL CARE PLÂNGE

de prof. Traian RUS,
Vicepreşedinte A. C. BODAVA

Se apropie 1 Decembrie 2012. Gândurile noastre se îndreaptă iarăşi spre Băseşti, satul foarte drag mie, pe bună dreptate numit „Mica Romă” de la poalele Codrului.

S-a întâmplat ca unul dintre drumurile mele din ultima vreme să mă mai ducă o dată la Băseşti. Am avut un oaspete drag la muzeul satului din Oarţa de Sus, un student de la secţia de Etnologie a Facultăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai, Răzvan Roşu. A venit trimis de prof. univ. Viorel Rogoz, nume de marcă al culturii contemporane, fiu al Ţării Codrului, pentru a susţine un recital în faţa orţenilor şi apoi un curs de etnomuzicologie în faţa studenţilor de la Universitatea de Nord din Baia Mare. Răzvan este un rapsod popular de excepţie şi a uimit asistenţa prin repertoriul său ales din straturi foarte vechi ale etosului din Ţara Moţilor şi mai ales prin gama largă de instrumente populare la care cântă. Acest „ultim tulnicar din România”, bursier al Universităţii din Tubingen, va deveni de bună seama un nume al folclorului românesc. Pentru specialişti a devenit deja. Iar mie mi-a căzut la suflet.