COCREAŢIE, COMUNITIZARE, CARACTER: soluţii la colapsul bibliotecilor publice (reacţie la nişte emisiuni ale televiziunii Publika)

21/06/2015
Efectul_domino_cu_cărți_BM_Hasdeu_Chisinau

Efectul domino cu cărţi (Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău)

conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Se vehiculează de mult timp ideea despre colapsul bibliotecilor (nu numai publice, ci şi universitare, şcolare etc). Cititorii s-au rărit prin biblioteci. Se vede cu ochiul liber, dar se simte şi în societate acest abandon al lecturii. Primul semn al abandonului lecturii este vocabularul omului. Oamenii în etate se folosesc de un număr de cuvinte redus, încâlcit cu rusisme[1] iar neologismele nu le întâlnim nici în mass-media. Această problemă devine una de interes naţional, atâta timp cât conducerea unui stat se preocupă de limbă, întâiul element constitutiv al unui popor. Dar aceasta ar fi subiectul altei abordări. Să ne întoarcem la cititorii bibliotecii.

Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională (în repetate rânduri am tras clopotele vizavi de cititori şi statistici în bibliotecile publice) sintetizează cifrele raportate la sfârşitul anului de către bibliotecile raionale şi nici măcar nu au sesizat că cititorul pleacă din biblioteci, nu au intuit complexitatea problemei, nu au demarat (în plan instructiv-metodic şi politic) nimic pentru revitalizarea bibliotecilor publice. De altfel nu există, de facto, o guvernare a bibliotecilor publice conformă Legii cu privire la biblioteci (şi aceasta adoptată cu 18 ani în urmă). Citește restul acestei intrări »


Activitatea extramuros – o formă inovativă de activitate sau actualizarea unei forme uitate?

03/05/2015

Lidia Kulikovskide conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Domeniul biblioteconomic a cunoscut schimbări importante care au cauzat atât redefiniri, reorganizări, progrese cât şi regrese, pierderi de teren, de public. Studiile efectuate în diverse ţări (la noi şi fără studii putem constata) demonstrează că s-a erodat masa cititorilor şi s-a restrâns, lent, numărului cititorilor constanţi. În ultimii ani, frecventarea bibliotecilor (nu numai publice) e în stagnare, spun specialiştii europeni, noi zicem, cu referire la Republica Moldova, că e în diminuare. Cauzele sunt multiple. Utilizatorul şi biblioteca relaţionează într-un context informatizat şi digitizat care impune transformări profunde şi nici o prognoză nu arată sfârşitul lor… Context pe care Octavian Paler l-a descris în Paradoxul vremurilor noastre: … Am ajuns până la lună şi înapoi dar avem probleme când trebuie să traversăm strada… Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi pe cel interior… Scriem mai mult, dar învăţam mai puţin… Plănuim mai multe, dar realizăm mai puţine… Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptam… Am construit mai multe calculatoare… dar comunicăm din ce în ce mai puţin. // … Acestea sunt vremurile noastre… în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior… Vremuri în care citim mai puţin, adăugăm noi.

Pe acest fundal, putem mai uşor vorbi de activitatea extramuros a bibliotecilor, mai uşor putem justifica, sau argumenta necesitatea orientării dinspre intramural spre extramural. Pe acest fundal, ne întrebam: Ce putem face, în acest context, pentru a îmbunătăţi serviciile bibliotecii? Citește restul acestei intrări »


Da, pe 23 aprilie, e Ziua Bibliotecarului Român!

23/04/2015

foto_Alexandru Ioan Roman_crop

de Sergiu GĂBUREAC

Sergiu GabureacO zi specială pentru bibliotecarii din toate tipurile de biblioteci.

Cu toţii faceţi parte din categoria factorilor civilizatori, mulţi cu importante contribuţii la evoluţia societăţii româneşti.

Să nu uitaţi nicio o clipă înaintaşii, bibliotecari ca Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Gh. Teodorescu-Kirileanu, Paul Goma, care au conştientizat din plin rolul bibliotecarului în societate!…

Din păcate, bibliotecarul public actual nu întotdeauna se ridică la înălţimea misiunii pe care o are. Nu se implică suficient în foto_Alexandru Ioan Roman_4diseminarea informaţiei, care să despartă grâul de neghină. I se spune să nu facă politică în instituţie şi el crede că trebuie să ascundă adevărul oamenilor. Nu despre o astfel de politică e vorba, ci să nu-ţi propagi propriile convingeri politice. A te ascunde ca şobolanul, fără a arăta ce împiedică evoluţia comunităţii în care trăieşti şi munceşti, este cel mai mare rău pe care îl poate face orice factor civilizator: preot, cadru didactic, bibliotecar public, cadru sanitar, medic veterinar, inginer agronom… Citește restul acestei intrări »


Grupul Impact – un exemplu de bune practici în ceea ce priveşte munca în echipă şi voluntariatul

02/04/2015

sigla impactde Corina CIURARU
şef serviciu Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila,
membru Grupul Impact

Voluntarul este un sprijin real pentru bibliotecar şi împreună fac lucruri impresionante în slujba comunităţii. Însă, în sprijinul comunităţii bibliotecarilor se poate face voluntariat? La o astfel de întrebare mi-am propus să vă răspund prin intermediul acestui articol.

posterÎn 2010 criza economică începea să-şi arate colţii şi în România, iar bibliotecile, mai ales cele locale, erau puternic ameninţate. Din fericire, în acea perioadă, programul naţional Biblionet era în plină derulare, ceea ce însemna că echipa IREX, managerii şi coordonatorii judeţeni erau direct implicaţi în bunul mers al proiectului, deci şi în buna funcţionare a bibliotecilor incluse sau cu potenţial de a fi incluse.

Aceşti factori de decizie au intuit că este nevoie de un grup care să centralizeze problemele cu care se confruntă comunitatea bibliotecarilor şi să găsească soluţii la ele, în măsura competenţelor fiecăruia. Aşa s-a născut Grupul Impact, dintr-o necesitate, şi principala misiune atunci a fost să identifice nevoile bibliotecilor publice şi ale bibliotecarilor, oferind soluţii. Sustenabilitatea programului Biblionet a devenit, mai apoi, una dintre preocupările de bază ale grupului, pe lângă analiza statisticilor, studiul datelor de impact, alcătuirea de materiale care să susţină munca bibliotecarilor ş.a. Citește restul acestei intrări »


MARUSIA sau OMUL CARE SFINŢEŞTE LOCUL

31/03/2015

de prof. Odarca BOUT

Maria Albiciuc, soţia preotului din comuna Rona de Sus, e, pentru cei apropiaţi, Marusia. Sunt bucuroasă să mă număr Marusia Albiciucprintre cei apropiaţi, şi la propriu, şi la figurat, întrucât suntem vecini şi cunoştinţe foarte bune de multă vreme.

Pentru cei care nu o cunosc, aş spune că Marusia e omul care sfinţeşte locul. Foarte mulţi ani ea a fost bibliotecară la Biblioteca comunală. Din Monografia comunei Rona de Sus, am aflat că, după informaţiile unor localnici, Biblioteca Comunală Rona de Sus datează din anul 1954.

Încă de la înfiinţare, Biblioteca Comunală Rona de Sus îşi are localul într-o sală a vechiului Cămin Cultural, director de cămin fiind domnul învăţător Nicolae Ardelean, bibliotecar Gheorghe Bout. La inaugurarea Bibliotecii Comunale Rona de Sus, au existat aproape 400 de volume de carte în limbile română, maghiară, ebraică, ucraineană, aranjate în două dulapuri. În anul 1958, în urma finalizării construcţiei noului Cămin Cultural, sediul bibliotecii se mută într-una din încăperile acestuia, unde funcţionează şi în prezent. Citește restul acestei intrări »


Munca noastră-i teatru, iar tot ce facem e spectacol

31/03/2015

de conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

Abstract. Teatrul nu este străin bibliotecii, e din acelaşi domeniu – cultural. Asocierea cu teatrul se referă la munca bibliotecarilor, la activitatea bibliotecii în general, pentru că orice acţiune a bibliotecarului şi a bibliotecii contribuie la experienţa care se pune în scenă, scena BM care este sediul central, cu filialele, departamentele, serviciile ei. Autoarea aduce exemple concludente din activitatea Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” pe fiecare componentă a conceptului de teatru, demonstrând că termeni ca producţie, performanţă, metodă, rol, scenariu şi o serie de alţi termeni sunt foarte familiari bibliotecarilor şi încetăţeniţi în vocabularul domeniului biblioteconomic. Atunci când teatrul este modelul operativ al bibliotecii, susţine autoarea, chiar şi cele mai banale sarcini îi pot cuceri pe utilizatori într-un mod memorabil, loializându-i, iar orice muncă observată direct de un utilizator trebuie recunoscută ca act teatral. Bibliotecile au nevoie acum mai mult, mai mult ca altădată, să surprindă utilizatorul. Fără teatru nu se poate! Teatru fac bibliotecarii inventivi, talentaţi, care-şi joacă rolul cu pasiune, oferind interpretări memorabile! Cuvinte-cheie: teatru, scenă, BM, scenariu, reprezentare, spectacol, performanţă, strategie, ofertă, biblioteci-actori, biblioteca actor comunitar.

* * *

Lidia KulikovskiTema, subiectul, mi-a venit dintr-o asociere, în 2012, când se apropia aniversarea a 135-a a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (în continuare BM). A fost perioada în care foarte des mă gândeam la viitorul BM, trecând în revistă momentele şi evenimentele remarcabile, semnificative din ultimii douăzeci de ani. Prin acest exerciţiu am conştientizat faptul că fiecare acţiune a noastră, a instituţiei, contribuie la experienţa care se pune în scenă, în scena BM, care este sediul central împreună cu filialele, departamentele, serviciile ei… De fapt, orice acţiune sau interacţiune a omului cu alţi oameni este teatru, indiferent de scenă – a Teatrului Naţional, a Teatrului de Operă şi Balet, a Teatrului Municipal „Satiricus – I. L. Caragiale” sau BM, piaţă ori stradă. Citește restul acestei intrări »


Pelicanul

23/02/2015

de Angela-Monica JUCAN

foto_delia-florea_e1423260838688-crop2Codul deontologic al bibliotecarului este formulat în termeni performanţi, cu trei aspiraţii principale: intelectul (bibliotecarul trebuie să fie culmea erudiţiei), motricitatea (bibliotecarul trebuie să fie culmea vitezei) şi afectivitatea (bibliotecarul trebuie să fie culmea amabilităţii). Se solicită un superom. Dar bibliotecarii sunt numai nişte oameni. Bibliotecarii reali sunt de toate felurile – şi mai aproape, şi mai departe de tiparul ideal. Cum să-l atingem nu ne spune nimeni. Trebuie să descoperim pe cont propriu. Codul zice „trebuie” şi atât. Salata din grădina ursului – informaţia trebuie adusă pe masa stăpânului-cititor. Din fericire, bibliotecarul trăieşte în lumea poveştilor pentru copii şi pentru oameni mari şi nu-i e greu să-şi găsească modele. Citește restul acestei intrări »