Dorinei Oşan

17/04/2014

Catrene cu colegi - DorinaOsan - cropde Delia FLOREA

Nu e din Oaş şi nici nu poartă pălărie mică,
Vorbeşte bine rusa şi scrie câte-o fişă, la o adică.
A ei bunătate încape într-un nemărginit ocean,
Blajină-i ca marea liniştită…Dorina Oşan. Citește restul acestei intrări »


Elenei Ştreang

16/04/2014

Catrene cu colegi - ElenaStreang crop

de Delia FLOREA

De la „Periodice”, Elena Ştreang, pe viu
Ar vrea din rădăcină să taie răul – şi bine face!
Acţionează prompt, în juru-i căutând să fie pace,
Sperând s-amâne Apocalipsul până mai târziu. Citește restul acestei intrări »


Lui Radu Cărburean

14/04/2014

Catrene cu colegi - RaduCarburean crop

de Delia FLOREA

Un Cărburean bibliotecar, Radu al nostru cel stilat,
De matematici s-a lăsat,
Şi fiind pasionat de ihtiologie,
A  reuşit să facă din bibliotecă… pescărie. Citește restul acestei intrări »


Rozei MUREŞAN

11/04/2014

Roza

de Delia FLOREA

Situaţia nu este „prea roză”
Când cineva vrea Rozei să-i facă o poză.
Un MUREŞAN poate-ar convinge-o mai uşor,
Şi ar putea fi astfel evitat un alt război al rozelor. Citește restul acestei intrări »


Pentru Carmen, soţia lui Ghiţă ŞUT de la „portiţă”

10/04/2014

CarmenSut

de Delia FLOREA

„Ghiţă, te-aştept diseară la portiţă”
Este un şlagăr arhicunoscut,
Pe vremuri era cântat de o fetiţă
Astăzi îl fredonează întruna Carmen ŞUT. Citește restul acestei intrări »


Gânduri de Ziua Bibliotecarilor din România

23/04/2012

de Ioana DRAGOTĂ

Delia Florea_READÎn fiecare an, la 23 aprilie, când îl prăznuim pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorim şi Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor şi Ziua Bibliotecarilor din România. Fericită coincidenţă. Precum Sf. Gheorghe ucide balaurul aşa şi cărţile (cele bune) şi bibliotecile luptă cu întunericul ignoranţei, născător de monştri (ca să folosesc o comparaţie, e drept că destul de bătătorită, dar nu lipsită de adevăr).

Într-o lume în schimbare, tălăzuită de superficialitate şi nelinişte, de îngrijorările privind direcţia în care se îndreaptă şi însuşi viitorul ei, de nesiguranţa zilei de mâine, biblioteca se străduieşte să rămână un loc al limpezirii gândurilor, al cunoaşterii, un spaţiu ce oferă bucurii ale spiritului şi ore de tihnă şi răgaz. Dar în nici un caz un loc al izolării şi refugiului. Prezentă tot mai activ în viaţa comunităţii, prin aria largă de oferte social-culturale, bibliotecile parcurg un proces complex de redefinire a identităţii, pentru că astăzi, sub imperiul globalizării şi internetului, al rapidelor achiziţii ştiinţifice şi tehnologice este imperioasă o adaptare continuă. Nu mai putem vorbi despre bibliotecă, oricât de seducător ar putea fi, numai în termenii de „cărţi” şi „lectură”, iar despre bibliotecar ca „tezaurizator al cunoaşterii” şi „uomo universale”. Termeni ca „managementul informaţiei” şi „centre nodale ale comunităţilor” le-au luat de mult locul. Citește restul acestei intrări »


Biblioteca între inovaţie şi modernitate

26/03/2012

de dr. Teodor Ardelean

Dr. Teodor ArdeleanBiblioteca este un sistem deschis. Deschis spre modernizare şi modernitate, spre nou şi înnoire, spre public şi publicaţii. Din oricare punct cardinal al lucrurilor ar fi privită, Biblioteca este o instituţie fundamentală a societăţii. Aici se întâlnesc şi se întretaie trecutul cu viitorul, cunoscutul cu decunoscutul în lupta cu necunoscutul, certitudinile şi incertitudinile, gândirea sistematică şi îndoiala metodică… Multidimensionalitatea şi plurivalenţele, diversitatea, individualitatea şi alteritatea, forţa gândului şi rătăcirile lui, convenţionalul şi neconvenţionalul trăiesc bine împreună în pagini de cărţi şi publicaţii sau pe alte suporturi. Complexitatea tezaurului de informaţii deţinute face din bibliotecă o structură indispensabilă pentru omenire la ora actuală. Cu toate acestea, există şi adversari ai bibliotecii, chiar în rândul celor cu oarecare stagiu şcolar. Există încă primari cărora le place să comande în stilul „de mâine bibliotecara vine şi lucrează la biroul acela”, uitând şi de fi şa postului şi de Legea bibliotecii, şi de copiii care o aşteaptă cu cărţi, şi de tinerii care vor să utilizeze calculatoarele de la Centrele Biblionet. Mai sunt şi consilieri care, pentru că ei nu mai citesc nimic, consideră că „nimeni nu mai citeşte”, aleşi care au manipulat voturile şi se cred stăpâni peste o ogradă, din care face parte şi „biblioteca”! Chiar dacă sunt cazuri aşa-zis izolate, acestea trebuie aduse în atenţie, mai ales cu scopul de a le „evidenţia” spre a le „extirpa”. În caz contrar, „putregaiul” de acest fel lucrează şi ne putem trezi într-o zi cu idei de genul „la ce ne mai trebuie nouă bibliotecă acum când avem internet?” Societatea românească este măcinată de multe preocupări, interese, contradicţii. Citește restul acestei intrări »


Sărbători înluminate. Crăciun cu ger de-acasă…

20/12/2011

CRĂCIUN FERICIT!

Sfântă seară a Naşterii Domnului…

Să-I găsim loc lui Iisus în ieslea inimii noastre, împodobită cu razele curate ale sufletului. Să ia fiinţă în gândul nostru bun Cel mai presus de fiinţă. Să se nască în casa noastră Cuvântul. Sub veghea prealuminatei stele dreptcălăuzitoare, să renască datinile pământului părintesc.

Citește restul acestei intrări »


precum de strajă. între zodii

13/10/2011

printre mobile vechi

şi manuscrise presărate decadent,

se hrănea cu speranţă…

o zi care să-i aducă mai Binele…

ajunsese să îmbrăţişeze colţul luminos

doar de dragul umbrei…

ştia ca nimeni altcineva să-şi pudreze

specialul său „trompe d’oeil”,

savurînd o pînză deşartă…

nimeni nu-l putea răscoli,

pentru că era Perfectul…

Străbunii lui fuseseră, cîndva,

imperfecţi, dar apoi s-au recompus…

şi dincolo de neguri….

şi mai devreme decît simpli…

şi chiar mai mult de-atît…

uita mereu monotonia hrăpăreaţă,

însă era atîta nehotărîre…

dincolo de perdeaua zdrenţuită, răsărise …

simţea, înmiresmînd, Frumosul …

Adevăr grăit-ai

spuse străjerul Luminii –

de-acum eşti pavăză pe tărîmul

de dincolo de valea plîngerii …

Citește restul acestei intrări »


poem octombrăratec

10/10/2011


Din frunze ce se-nchid în amănunte
De prin păduri ce-şi stivuiesc tăcerea
O vietate dintr-un vârf de munte
Începe-n lume-a şti ce e durerea
Departe de tumultul casei unde
Mijise ochi şi-şi începuse rostul
Domesticit nicicând n-a fost să fie
Deşi în lume rătăcea ca prostul
Trecând peste iluzia de-o clipă
Tribut plătit încrâncenării sale
A retrăit un anotimp cu zâne
În burguri falnice, medievale

Citește restul acestei intrări »