Diarium Academicum Septentrionis (XX)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

31 ianuarie 1931. Episcopul Alexandru Rusu, însoțit de episcopul Iuliu Hossu au beneficiat de o frumoasă primire la Cluj, în Sala de recepție a gării, în prezența oficialităților: Dr. Alexandru Vaida – Voievod, primarul dr. Teodor Mihali, senatorul Romulus Boilă, părintele canonic Ion Agârbiceanu, Valer Pop, prefectul Adam Popa ș.a.

26 martie 2008. Sala de Conferințe a Bibliotecii Județene a devenit pentru două ore „spațiu de liturghie după liturghie”. Directorul Editurii „Galaxia Gutenberg” Tg. Lăpuș, Părintele greco-catolic Silviu Hodiș a organizat lansarea cărții lui George Weigel Martor al Speranței, monografie teologică dedicată Papei Ioan Paul al II-lea. Moderator: dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii. Intervenții: prof. univ. dr. Nicolae Felecan, prof. univ. dr. Gheorghe Pop, dr. Ioan Tâmbuș. Public receptiv și rugător!

27 martie 2008. Dr. Teodor Ardelean și Pr. Silviu Hodiș au fost invitați la AXA TV Baia Mare spre a evoca figura istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, în lumina viziunii puse în operă de monograful său, George Weigel,

Despre aur și un „om de aur”!

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Victor Slăvescu
n. 23 mai/5 iunie 1891, Rucăr, Muscel –
d. 24 septembrie 1977, București

La 1 februarie 1935 se consemnează demisia lui Victor Slăvescu din Guvernul Tătărăscu. Un gest de onoare făcut de un mare economist și finanțist al României care, ca profesor, i-a urmat la catedră lui Virgil Madgearu. De ce subliniez acest fapt veți înțelege foarte bine la finalul acestei „tablete”, bune pentru „medicina societății”. Căci Victor Slăvescu a trăit un puternic sentiment de insatisfacție în perioada mandatului său la Ministerul Finanțelor (subsecretar de stat în Guvernul I. G. Duca și ministru în Guvernul Tătărăscu). Nu a putut tolera hățișul relațiilor politice și interpersonale, intervențiile generate de interese particulare contra celor ale societății. Spunea adesea că aici în Minister „se trag sfori” și „se schimbă politica de la o zi la alta”. Nu vi se pare, stimați cititori, că aceste maniere birocratice vă sunt cunoscute?

Și-a clădit treptat o personalitate de excepție, în ciuda destinului care îl antrena mereu spre locuri prea bătute de vânturile istoriei. Dacă în 1933, ca subsecretar de stat la Finanțele conduse de Constantin (Dinu) I. C. Brătianu și apoi ca titular al acestui minister până în 1935, nu s-a putut adapta la mentalitățile tipic balcanice

Între conducere colectivă şi „căpitănită”

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Printre cărţile excelente apărute în ultimii ani la Editura Polirom se înscrie şi „50 de secrete ale artei persuasiunii”, de N. Glodstein, S.Martin şi R. Cialdini. La capitolul „Ce puteţi învăţa din secretele autorităţii?” se vorbeşte despre un tip special de comportament numit „căpitănită”, care „se traduce prin pasivitatea uneori cu consecinţe letale adoptată de membrii unei echipe atunci când căpitanul de zbor ia o decizie vădit incorectă”.

Se dă exemplul unui schimb de replici în timpul unui zbor care a sfârşit tragic, avionul prăbuşindu-se în râul îngheţat Potomac, în apropiere de Washington, în 1982. Copilotul propune să se verifice gheaţa de pe aripi, altfel spus să se facă o nouă degivrare, dar pilotul ia decizia să înceapă zborul… Au murit amândoi, dar şi cei 76 pasageri şi membri ai echipajului.

S-ar putea probabil da şi exemplul avionului prezidenţial polonez prăbuşit în drum spre Katin,

Diarium Academicum Septentrionis (XVIII)

de dr. Teodor ARDELEAN 
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Radu Ciuceanu, membru de Onoare al Academiei Române (16 aprilie 1928 – 12 septembrie 2022). Sursa Wikipedia

1957. În numerele apărute în acest an din „Revista de folclor” descoperim studiile: Despre localitățile din care Béla Bartók a cules muzică populară românească (Tiberiu Alexandru), Arnold van Gennep (Mihai Pop), Geneza melodică a baladei Pintea Viteazul (C. Prichici).

1957. Cu sprijinul Institutului de Folclor din București, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, este tipărită culegerea 170 de melodii populare românești din Maramureș, realizată de Tiberiu Brediceanu, care recunoaște că inițiativa proiectului i-a aparținut lui Béla Bartók.

2 februarie 1936. Mihai V. Marina, învățător în Rona de Sus, Maramureș, îi solicită lui Ion Mușlea, directorul Arhivei de Folklor a Academiei Române de la Cluj „chestionarul cu instrucțiuni relativ la culegerea folklorului”.

30 aprilie 1936. Din Rona de Sus, învățătorul Mihai V. Marina trimite câteva răspunsuri

Diarium Academicum Septentrionis (XVI)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Ion Mușlea
(n. 29 septembrie 1899, Rodbav, comitatul Făgăraș – d. 27 iulie 1966, Cluj)

25 ianuarie 1976. În Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia are loc, la ora îndătinată Sfânta Liturghie Arhierească pentru instalarea noului Episcop al nou-înființatei Episcopii, Emilian Birdaș. În partea de nord a naosului, ca o grădină înflorită, era așezat grupul de creștini veniți de la Rohia, satul natal al Preasfințitului. Slujba a fost condusă de IPS Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei și Mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului, Crișanei și Maramureșului. Acesta îi înmânează Episcopului Emilian, Cârja de păstorire spunând: „Primește toiagul acesta, ca să păstorești turma lui Hristos cea încredințată ție, și celor ascultători să le fie prin Tine, toiag de reazăm și întărire, iar pentru cei neascultători și nestatornici să-l întrebuințezi pe el ca toiag de trezire, toiag de cercetări. Vrednic este!” s-a rostit de trei ori și apoi a răsunat melodios, cântat într-o catedrală pătrunsă de vibrații sfinte și sfințitoare. La ora 12, din scaunul vlădicesc se ridică noul vlădică și cu dichero-trichere binecuvântează mulțimea credincioșilor și invitaților prezenți, în timp ce corul intonează imnul arhieresc. Au urmat celelalte cuvântări oficiale și Răspunsul noului Episcop. Au fost prezenți la slujire și PS Teoctist Arăpașu, IPS Nicolae Corneanu și alți ierarhi ortodocși, dar și conducători ai cultelor romano-catolice, reformate, evanghelice și unitariene.

17 februarie 1938. Printr-o scrisoare expediată la această dată de Ion Mușlea învățătorului Vasile Grigor din Vad, Maramureș, se confirmă primirea „interviurilor răspunsuri la chestionare” și, totodată, i se trimit alte chestionare (VIII și V).

2 ianuarie 1931. Începând cu această dată și sfârșind cu 16 decembrie 1939, Pompei Hossu Longin

Diarium Academicum Septentrionis (XV)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Episcopul Emilian Birdaș
n. 23 noiembrie 1921
d. 5 aprilie 1996)

14 decembrie 1975. Colegiul Electoral Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române, convocat prin adresa nr. 18.403 / 1975, pentru alegerea Episcopului Alba Iuliei, procedează conform Statutelor existente. Patriarhul Justinian deschide ședința colegiului și îi predă conducerea lucrărilor Mitropolitului Nicolae Mladin al Ardealului. Se punctează faptul că evenimentul coincide cu împlinirea a 50 de ani de la înființarea Patriarhiei Române. În urma numărării voturilor, se constată că Episcopul Emilian Birdaș a întrunit unanimitate.

Aprilie 2016. În revista „Altarul Banatului” nr. 4-6 / 2016 preot prof. dr. Pavel Marcu semnează documentarul Comemorarea Episcopului Emilian Birdaș al Caransebeșului (I). Capitole: „Scurt istoric al Mitropoliei Transilvaniei”, „Scurt istoric al Episcopiei Caransebeșului”, „Episcopul Emilian Birdaș – Însemnări bio-bibliografice”, „Arhimandrit la Alba Iulia”, „Episcop-vicar la Sibiu”, „Episcop de Alba Iulia”.

8 august 1973. La Departamentul Cultelor din București, are loc solemnitatea recunoașterii alegerii noului ierarh Emilian Birdaș în postul de episcop-vicar la Arhiepiscopia Alba Iuliei și Sibiului. 

Diarium Academicum Septentrionis (XIV)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Mănăstirea „Sf. Ana” Rohia

20 iulie 1957. În Cartea de Aur a Mănăstirii Rohia prof. Dumitru Stăniloae notează după slujba de Sfântul Ilie: „Nicăieri n-am văzut suflete de tineri feciori ai satelor noastre atât de curate, de delicate, de distinse, de smerite, de o noblețe duhovnicească atât de cuceritoare ca aici. Sunt niște modele de ce poate face credința din sufletul omenesc, în speță, la ce culmi de frumusețe poate urca sufletul românesc prin credință și prin ortodoxie. Prin această mănăstire pătrunde ca o pecete lumina ortodoxă tot mai adânc în sufletul românesc și-l apără, și-l scoate de sub influențele ce-l înstrăinează de el însuși”.

10 noiembrie 1973. În Cartea de Aur a Mănăstirii Rohia N. Steinhardt notează: „Rohia: un loc, fără doar și poate vrednic și adevărat loc de închinare Celui care răspunde atunci când îl chemi: Celui care te așteaptă, care stă la ușa inimii tale și bate, care dă fără măsură, Celui ce a spus mai întâi «Eu sunt cel ce este», iar în vremea din urmă «Eu sunt Calea, Adevărul și Viața»”. Domnul răspunde oricui, Domnul poate face din oricine o făptură nouă. Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule, care m-ai învrednicit a-ți auzi răspunsul la nedeslușita mea chemare, a Te cu­noaște și a mă închina Ție și în acest minunat loc al Crăciunului, care se tăl­mă­cește Bucuria”.

2 august 1974. În Cartea de Aur a Mănăstirii Rohia, Nicolae, Mitropolitul

Diarium Academicum Septentrionis (XIII)

de dr. Teodor ARDELEAN 
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

1977. Pentru stagiunea 1977-1978, Iosif Herțea compune muzica originală pentru spectacolul „Un domn pribeag” de Nicolae Iorga, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani (Regia: Cătălin Naum).

1994. Pentru stagiunea 1994-1995, Iosif Herțea compune „muzica originală și parafrazări după Anton Pann”, pentru spectacolul „Anton Pann” de Lucian Blaga, la Teatrul Național din București (Regia: Dan Micu).

10 decembrie 1995. Are loc, la Teatrul Național din Craiova, premiera la „Danaidele”, după Eschil, în scenariul și regia lui Silviu Purcărete și scenografia Ștefaniei Cenean. Un spectacol „fenomenal” atât prin actori (Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Alexandru Repan, Michaela Caracaș, Mariana Buruiană, Coca Bloos …) cât, mai ales, prin muzica lui Iosif Herțea, cu sonorități speciale și cu ciudate instrumente care invadează scena și la care se cântă live (goarnă, corni, vioară etc.). Această premieră este apogeul carierei herțiene, al cărei rafinament a mers până în punctul în care a făcut, din tăcere, un personaj de o forță olimpiană. Timpul, ce se scurge picătură cu picătură, a fost gândit de cunoscutul compozitor

Diarium Academicum Septentrionis (XII)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Biserica Sf. Constantin și Elena din Caracas (Venezuela)
(foto: internet)

29 decembrie 2022. „Graiul Maramureșului” informează, prin jurnalista Camelia Tocaci, că „cele 60.000 de bucăți șindrilă oferite de Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului spre a fi învelită biserica de lemn construită în stil maramureșean” în Caracas (Venezuela) au ajuns la destinație. Lăcașul de cult a fost sfințit în 1999 de Patriarhul Teoctist al României. La rugămintea IPS Nicolae, Mitropolitul celor două Americi, P.S. Iustin, împreună cu Maica Filofteia, stareța Mănăstirii Bârsana, au dăruit toată șindrila înnoirii acestei „bijuterii din lemn” ce poartă hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și duce modelul de biserică maramureșeană din lemn la peste 10.000 de kilometri depărtare.

26 decembrie 1930. Din Copalnic Mănăștur (Maramureș), învățătorul Gheorghe Marcus îi scrie lui Ion Mușlea spre a fi primit colaborator.

16 martie 2022. Cu ocazia comemorării a 65 de ani de la trecerea în eternitate a sculptorului Constantin Brâncuși, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, în colaborare cu artistul fotograf băimărean ing. Tudorel Ilie, a lansat volumul „Brâncuși – calea nesfârșită a luminii”, ce a însoțit expoziția de artă fotografică itinerantă, desfășurată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Au luat cuvântul: conf. univ. dr. Florian Roatiș și ing. Tudorel Ilie. A fost proiectat și filmul documentar „Brâncuși – fotograful”, prezentat de Tudorel Ilie, realizat de Corina Șandor-Martin. Întreaga manifestare s-a înscris pe coordonatele Proiectului cultural „România din inimile noastre”, coordonat de dr. Teodor Ardelean.

13 ianuarie 1931. Luând cunoștință de înființarea „Arhivei de Folklor”, învățătorul Petre Lenghel din Bârsana, Maramureș, îi scrie lui Ion Mușlea, informându-l cu privire la colecția sa de folclor cu peste „300 de hore,

„Carol al II-lea – un rege controversat”

Carol al II-lea
(16 octombrie 1893 – 4 aprilie 1953)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Titlul acestui articol reproduce parțial emblema titulară a celor cinci volume apărute în 2020-2021 la Editura Magic Print din Onești, sub semnătura lui Narcis Dorin Ion: „Carol al II-lea al României – un rege controversat”. Autorul este cunoscut în mediul elevat al istoricilor pentru alte lucrări ale sale, fiind îndreptățit și chiar învrednicit cu această cercetare prin chiar faptul că îndeplinește funcția de Manager general al Muzeului Național Peleș din Sinaia.

Este o monografie vastă, exactă, bine argumentată și ilustrată care îl redă pe Carol al II-lea fără filtre suplimentare de cenzură și fără marote tușate într-o anumită manieră de cele mai multe ori obtuză! Student sârguincios al profesorului Marcel-Dumitru Ciucă, Narcis Dorin Ion a fost părtaș la întocmirea și editarea științifică a primei și singurei ediții complete (în șase volume) a „Însemnărilor zilnice ale regelui”. „… am intitulat-o între datorie și pasiune și în care am cuprins toate jurnalele cunoscute (din 1904 și până în 1951) ale fostului suveran român.

Întocmind mii de note explicative și transcriind acest vast material,