Amintiri cu biblioteci şi bibliotecari

Maria Gârbe

de Maria GÂRBE

Biblioteca este o memorie comună. Iar definiţiile ei sunt multiple, pe măsura serviciilor oferite, a fondurilor componente… Ea înmagazinează informaţie pe care omul a creat-o şi de care tot el, prin generaţiile vremurilor, are nevoie.

Materialele/suporturile pentru scriere, precum şi formele de stocare a acestora au evoluat. De la inscripţia pe piatră şi tăbliţe de lut, la manuscrise, pergamente, suluri de papirus…, cărţi tipărite pe hârtie, iată-ne ajunşi la forme electronice digitale, e-book-uri sau alte căi de stocare şi transmitere a informaţiei. În orice bibliotecă se află şi bibliotecarul. „Numele lui nu se acoperă niciodată de glorie – scria Ioana Dragotă în 1993 –, dar să ştii că pe traseul oricărui act de cultură circumscris cuvântului vei găsi undeva, cu siguranţă, şi un bibliotecar”.

În evoluţia societăţii „scrisul şi cititul, textul şi opera, autorul şi cititorul sunt imaginile metonimice, în oglindă, ale unei ecuaţii a cunoaşterii umane din ale cărei promisiuni, trădări şi reverii s-a născut, în fond, «progresul» culturii omeneşti” – astfel scria Augustin Ioan în revista Vatra nr. 1-2 din anul 2017 (p. 109). Deoarece cartea, „fie ea instituţionalizată sau nu, făcând parte dintr-o colecţie, devine parte şi dă viaţă unui loc numit Bibliotecă” (dr. Marta Cordea).

Scrisul pe piatră a fost folosit hăt departe în istorie, cu milenii în urmă. Întors acasă la Cicârlău, după vizitele cu concerte de muzică populară pe continentele lumii, prin anii o mie nouă sute şaptezeci şi ceva, cântăreţul Nicolae Sabău şi-a alcătuit în curtea casei „Cartea de piatră”, o alee unde sunt inscripţionate, în piatră, cele mai frumoase versuri populare. Este un exemplu care mă face să sper că şi cartea tipărită pe hârtie va mai apărea şi peste ani, va fi utilă.

Despre actuala bibliotecă băimăreană, Casa Cărţii numită Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, ştim multe lucruri. A crescut şi s-a dezvoltat sub ochii noştri, ne bucurăm de beneficiile ei. N-a fost întotdeauna aşa. Într-o vreme avea, de exemplu, spre coordonare biblioteci săteşti, volante sau biblioteci de casă. Iată ce aflăm din cotidianul

Vernisaj „Salonul de vară”

Luni, 22 august, ora 17.00, în Salonul Artelor, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare în colaborare cu Asociația Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic” a organizat vernisajul „Salonului de vară” al membrilor asociației. Au fost expuse lucrări de pictură în ulei, grafică, gravură, acuarelă, flori uscate, tehnică mixtă, fotografie prelucrată. Expoziția va fi deschisă în perioada 22 august – 5 septembrie 2022.

Au luat cuvântul: Mihai Tirică, președintele Asociației Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic”, Felician Săteanu, fotograf și pictor și Gheorghe Mureșan, proaspăt absolvent al secției Pictură din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.

„Mă bucur că vă văd într-un număr atât de mare la un eveniment artistic, după perioada pandemiei, când vernisajele aveau loc online.

Important! Renunțarea la măsurile restrictive de acces

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

În conformitate cu noile reglementări în vigoare privind ridicarea stării de alertă și, în consecință, renunțarea la măsurile restrictive, accesul utilizatorilor la colecţiile şi serviciile Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare se face în baza Permisului de utilizator, fără obligativitatea de a prezenta certificatul de vaccinare/fără nicio restricție.

Recomandăm purtarea măștii în spațiile bibliotecii, cu preponderență în sălile de lectură.

Documentele împrumutate vor putea fi restituite la ghișeul special amenajat în holul central, pentru a fi sterilizate și pentru a reduce timpii de așteptare pentru utilizatorii care doresc doar să returneze cărțile împrumutate.

Rezervarea documentelor, atât prin intermediul catalogului electronic, cât și telefonic, va continua, conform procedurii specifice.

Reviste editate de Biblioteca băimăreană

de Maria GÂRBE

După 1989, în Maramureș au apărut peste 250 de titluri noi de publicații periodice (ziare, reviste…). Jurnalistul Gheorghe Peter de la „Graiul Maramureșului” a fost primul care a surprins aspectul publicistic și a făcut public acest lucru în revista „Pro Unione” nr. 2 (3) din 1999. El prezintă titlurile cronologic, pe ani și chiar pe luni. Într-un an și jumătate (decembrie 1989 – mai 1991) au apărut 42 de publicații noi și două posturi locale de televiziune. Juristul și ziaristul Vasile Gaftone continuă ideea și extinde perioada până în 1993. Rezultatul cercetării îl publică în revista „Bibliotheca septentrionalis” nr. 1 (3) din 1994. El a clasificat publicațiile după ritmul de apariție: cotidiene, săptămânale și periodice. Folosește ordinea alfabetică, iar periodicele sunt grupate și tematic. În decursul celor aproape patru ani s-a ajuns la peste 50 de titluri, trei posturi de televiziune și unul de radio.

Următoarea contabilizare s-a făcut în volumul Publicații seriale maramureșene postdecembriste, catalog alcătuit de Maria Gârbe și editat de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare în anul 2005. Aici întâlnim indice alfabetic, cronologic, de localități și de nume de persoane. Volumul se bucură de o prefață semnată de scriitorul și ziaristul Vasile Radu Ghenceanu. În 2004, profesorul Vasile Leschian a publicat studiul monografic al revistei „Afirmarea” (care a apărut între anii 1936 și 1940). Despre publicațiile maramureșene apărute înainte de 1989, cel mai complex a scris istoricul literar, scriitorul și bibliograful Săluc Horvat. Pentru enciclopedia cronologică Istoria jurnalismului din România în date, volum coordonat de Marian Petcu (1.415 pagini), apărută în 2012,

A apărut „FAMILIA ROMÂNĂ”, nr. 1-8 (76-83), an 2020-2021

ASOCIAŢIA „FAMILIA ROMÂNĂ” şi BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „PETRE DULFU” au lansat un nou număr al revistei „Familia română”, nr. 1-8 (76-83), an 2020-2021. Acest număr este dedicat:

– Teodor ARDELEAN – 70 de ani sub semnul lui homo doctus;

– univ. dr. Gheorghe POP – Ctitor al învățământului superior băimărean – 100 de ani de la naștere.

– Vizualizează Revista „Familia română”, nr. 1-8 (76-83), an 2020-2021, în format PDF.
– Vezi toate numerele pe pagina dedicată revistei – Familia Română.

*************

EDITORIAL:

Nume care fac cinste Maramureșului

de dr. Ştefan VIŞOVAN
Redactor-şef adjunct „Familia română”
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Numărul de faţă al revistei este unul special. Pe lângă secvenţele cu care cititorii noştri sunt deja familiarizaţi, ne-am propus să punem

„O comunitate vie”

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Duminică, 8 decembrie 2013, la Runcu Salvei, a fost organizat un mare eveniment cultural. Lansarea monografiei localităţii, intitulată foarte neaoş „Fabricat în Runcu Salvei” şi inaugurarea Bibliotecii Comunale.

Câteva menţiuni de responsabilitate pentru această carte care face paşi uriaşi spre vârful clasamentului cărţilor din domeniu. 883 pagini, pe hârtie cretată, copertă cartonată şi supracopertă. Pe coperta I este reprodus un tablou al celebrului pictor bistriţean Marcel Lupşe „Veduta Runcu Salvei”, care în realitate, ca tablou, a fost şi donat, în format 100×100 cm, ulei pe pânză, primarului Anchidim Pavelea. Prefaţă: acad. Ioan Aurel Pop, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Responsabili de proiect: Alexandru Bogdan Bud, Vasile George Dâncu, Leon Pinti. Editura Eikon din Cluj-Napoca. Coordonatori: Vasile Lechinţan, Adrian Onofreiu, Mircea Prahase. Autori: 29 persoane. Printre aceştia: Vasile Sebastian Dâncu, sociolog, fost ministru.

„Un sat cât o fărâmă de veşnicie” – zice Ioan Aurel Pop. Un sat care acordă un mare premiu cultural, „Premiul de la Runc”, începând cu 2011,

Pe „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” la Sighetu Marmației

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Sighetu Marmației: Palatul Comitatens (azi Curtea Veche), Palatul Cultural Astra, Biserica Romano-Catolică, Palatul Reduta (azi Cinematograf Mara), Biserica Reformată

Fotoreportaj

Recent au avut loc o succesiune de evenimente care toate vin și contribuie esențial la promovarea turistică a Maramureșului. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean”, care cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private, a luat un premiu special la Atena, la cea de-a XIV-a ediție a conferinței „Revitalizarea Turismului European prin Cultură, Patrimoniu și Creativitate”; includerea Muzeului Maramureșean, cu două dintre obiectivele sale: Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, cotat cu două stele, şi Casa Memorială „Elie Wiesel”, cotată cu o stea în prestigiosul ghid aniversar Michelin – „România 500. Peisaje, destinații, experiențe” – din acest an, precum și acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu maramureșeanului Dumitru Pop Tincu, continuatorul marelui meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța, de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Aceste evenimente, însumate, m-au determinat să realizez o incursiune, cu tentă de fotoreportaj, la câteva dintre obiectivele enumerate mai sus, în special casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Maramureșean. Altfel spus, două zile de imersiune în identitatea culturală, etnografică, artistică și istorică la nord de Țara Maramureșului – Giulești, Sighet, Sarasău, Săpânța.

Academicianul Mihai Pop, omagiat la Glod

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Mihai Pop
(18 noiembrie 1907 – 8 octombrie 2000)

Acum, când rândurile de faţă văd lumina tiparului, prima ediţie a evenimentului intitulat „Tradiţii culturale – Glod” este în desfăşurare. În centrul atenţiei este aşezată personalitatea academicianului Mihai Pop, fiu al satului, folclorist, antropolog şi etnolog, laureat al Premiului Herder şi membru de onoare al Academiei Române.

Iniţiativa pare a fi pornit din „sat”, căci „director de eveniment” este preotul paroh Dan Ioan Sidău, iar printre organizatori identificăm, alături de „mari etichete”, şi Asociaţia Culturală „Petreuşii”, avocaţii Ioan şi Ileana Sas, Primăria Strâmtura şi… „toţi glodenii”.

M-a bucurat enorm această veste despre comemorarea celor 15 ani de la trecerea la cele veşnice a academicianului Mihai Pop, dar mai ales despre inaugurarea Centrului Cultural Documentar la Şcoala Glod, dezvelirea plăcii comemorative şi toate celelalte activităţi programate în ideea „păstrării şi valorificării tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor şi folclorului”.

După puterile noastre, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a onorat personalitatea marelui profesor prin publicarea Caietului biobibliografic aniversar „Mihai Pop – 100” la 18 noiembrie 2007. În cele 60 de pagini au fost prezentate condensat repere biografice, bibliografia operei şi referinţe critice. Am considerat

Un secol de la nașterea Liviei Bacâru

de Maria GÂRBE

Suntem în anul centenarului nașterii Liviei Bacâru, dar și a istoricului literar, publicistului, profesorului Nae Antonescu (n. 18 decembrie 1921 – d. 18 iunie 2008). Născuți în același an, 1921, doar la o lună distanță, bibliologul Livia Bacâru și Nae Antonescu, «părintele revuisticii românești contemporane», și-au desfășurat activitatea în aceeași perioadă și s-au apreciat reciproc, scrie dr. Marta Cordea despre ei pe coperta IV a volumului Livia Bacâru, o viață dedicată cărții, autor: Maria Gârbe, apărut cu prilejul acestui centenar. Volumul cuprinde: repere biografice, un interviu cu Irina Hebe, sora Liviei, realizat în anul 2011, prefața/argument a Mariei Gârbe, indice cronologic, bibliografia operei (volume de autor, volume în colaborare, volume traduse, studii, articole, semnalări editoriale, recenzii, interviuri), referințe critice, corespondență, file de album.

Livia Bacâru
(10 noiembrie 1921 – 11 august 1999)

Livia Bacâru s-a născut la Valea Vinului, județul Satu Mare, în familia Andercău. După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti s-a stabilit în capitală, încheindu-și viața pământeană la 78 de ani, în Cimitirul Bellu.

A fost bibliolog, traducătoare, poetă.

A trăit o viață printre cărți.

Omagiu Liviei Bacâru

de Ioana DRAGOTĂ 
bibliotecar
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Avea orgoliul lucrului bine făcut şi asta i-a dat dreptul la dăinuire. Avea un extraordinar simţ analitic, fiind capabilă să „citească” un univers într-un detaliu, să reconstituie o epocă, să învie o personalitate. Ioana Lupu

În percepţia socială, munca bibliotecarului este asociată, de cele mai multe ori, cu anonimatul, deşi mari personalităţi ale culturii româneşti şi-au adus din plin contribuţia la dezvoltarea domeniului biblioteconomic, iar din rândul bibliotecarilor s-au ridicat, de-a lungul timpului, cercetători remarcabili.

Livia Bacâru
(10.11.1921 – 11.08.1999)

Un exemplu elocvent, în acest sens, este şi cel al Liviei Bacâru (10 nov. 1921, Valea Vinului, jud. Satu Mare – 11 aug. 1999, Bucureşti). În calitate de bibliograf, apoi paleograf principal la Biblioteca Academiei R.S.R. (1955-1970), redactor principal la Revista bibliotecilor (1970-1974) şi cercetător la Biblioteca Centrală de Stat (1974-1976, anul pensionării), dar şi după pensionare, până în anul 1994, a desfăşurat o bogată şi complexă activitate de cercetare, materializată în peste o sută de studii şi articole consacrate patrimoniului bibliofil naţional, bibliotecilor româneşti, tehnicii biblioteconomice, recenzării lucrărilor de specialitate etc.