Pe „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” la Sighetu Marmației

01/12/2021

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Sighetu Marmației: Palatul Comitatens (azi Curtea Veche), Palatul Cultural Astra, Biserica Romano-Catolică, Palatul Reduta (azi Cinematograf Mara), Biserica Reformată

Fotoreportaj

Recent au avut loc o succesiune de evenimente care toate vin și contribuie esențial la promovarea turistică a Maramureșului. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean”, care cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private, a luat un premiu special la Atena, la cea de-a XIV-a ediție a conferinței „Revitalizarea Turismului European prin Cultură, Patrimoniu și Creativitate”; includerea Muzeului Maramureșean, cu două dintre obiectivele sale: Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, cotat cu două stele, şi Casa Memorială „Elie Wiesel”, cotată cu o stea în prestigiosul ghid aniversar Michelin – „România 500. Peisaje, destinații, experiențe” – din acest an, precum și acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu maramureșeanului Dumitru Pop Tincu, continuatorul marelui meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța, de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Aceste evenimente, însumate, m-au determinat să realizez o incursiune, cu tentă de fotoreportaj, la câteva dintre obiectivele enumerate mai sus, în special casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Maramureșean. Altfel spus, două zile de imersiune în identitatea culturală, etnografică, artistică și istorică la nord de Țara Maramureșului – Giulești, Sighet, Sarasău, Săpânța. Citește restul acestei intrări »


Academicianul Mihai Pop, omagiat la Glod

18/11/2021

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Mihai Pop
(18 noiembrie 1907 – 8 octombrie 2000)

Acum, când rândurile de faţă văd lumina tiparului, prima ediţie a evenimentului intitulat „Tradiţii culturale – Glod” este în desfăşurare. În centrul atenţiei este aşezată personalitatea academicianului Mihai Pop, fiu al satului, folclorist, antropolog şi etnolog, laureat al Premiului Herder şi membru de onoare al Academiei Române.

Iniţiativa pare a fi pornit din „sat”, căci „director de eveniment” este preotul paroh Dan Ioan Sidău, iar printre organizatori identificăm, alături de „mari etichete”, şi Asociaţia Culturală „Petreuşii”, avocaţii Ioan şi Ileana Sas, Primăria Strâmtura şi… „toţi glodenii”.

M-a bucurat enorm această veste despre comemorarea celor 15 ani de la trecerea la cele veşnice a academicianului Mihai Pop, dar mai ales despre inaugurarea Centrului Cultural Documentar la Şcoala Glod, dezvelirea plăcii comemorative şi toate celelalte activităţi programate în ideea „păstrării şi valorificării tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor şi folclorului”.

După puterile noastre, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare a onorat personalitatea marelui profesor prin publicarea Caietului biobibliografic aniversar „Mihai Pop – 100” la 18 noiembrie 2007. În cele 60 de pagini au fost prezentate condensat repere biografice, bibliografia operei şi referinţe critice. Am considerat Citește restul acestei intrări »


Un secol de la nașterea Liviei Bacâru

10/11/2021

de Maria GÂRBE

Suntem în anul centenarului nașterii Liviei Bacâru, dar și a istoricului literar, publicistului, profesorului Nae Antonescu (n. 18 decembrie 1921 – d. 18 iunie 2008). Născuți în același an, 1921, doar la o lună distanță, bibliologul Livia Bacâru și Nae Antonescu, «părintele revuisticii românești contemporane», și-au desfășurat activitatea în aceeași perioadă și s-au apreciat reciproc, scrie dr. Marta Cordea despre ei pe coperta IV a volumului Livia Bacâru, o viață dedicată cărții, autor: Maria Gârbe, apărut cu prilejul acestui centenar. Volumul cuprinde: repere biografice, un interviu cu Irina Hebe, sora Liviei, realizat în anul 2011, prefața/argument a Mariei Gârbe, indice cronologic, bibliografia operei (volume de autor, volume în colaborare, volume traduse, studii, articole, semnalări editoriale, recenzii, interviuri), referințe critice, corespondență, file de album.

Livia Bacâru
(10 noiembrie 1921 – 11 august 1999)

Livia Bacâru s-a născut la Valea Vinului, județul Satu Mare, în familia Andercău. După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti s-a stabilit în capitală, încheindu-și viața pământeană la 78 de ani, în Cimitirul Bellu.

A fost bibliolog, traducătoare, poetă.

A trăit o viață printre cărți. Citește restul acestei intrări »


Omagiu Liviei Bacâru

10/11/2021

de Ioana DRAGOTĂ 
bibliotecar
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Avea orgoliul lucrului bine făcut şi asta i-a dat dreptul la dăinuire. Avea un extraordinar simţ analitic, fiind capabilă să „citească” un univers într-un detaliu, să reconstituie o epocă, să învie o personalitate. Ioana Lupu

În percepţia socială, munca bibliotecarului este asociată, de cele mai multe ori, cu anonimatul, deşi mari personalităţi ale culturii româneşti şi-au adus din plin contribuţia la dezvoltarea domeniului biblioteconomic, iar din rândul bibliotecarilor s-au ridicat, de-a lungul timpului, cercetători remarcabili.

Livia Bacâru
(10.11.1921 – 11.08.1999)

Un exemplu elocvent, în acest sens, este şi cel al Liviei Bacâru (10 nov. 1921, Valea Vinului, jud. Satu Mare – 11 aug. 1999, Bucureşti). În calitate de bibliograf, apoi paleograf principal la Biblioteca Academiei R.S.R. (1955-1970), redactor principal la Revista bibliotecilor (1970-1974) şi cercetător la Biblioteca Centrală de Stat (1974-1976, anul pensionării), dar şi după pensionare, până în anul 1994, a desfăşurat o bogată şi complexă activitate de cercetare, materializată în peste o sută de studii şi articole consacrate patrimoniului bibliofil naţional, bibliotecilor româneşti, tehnicii biblioteconomice, recenzării lucrărilor de specialitate etc. Citește restul acestei intrări »


Biobibliografia Livia Bacâru (1921-1999)

10/11/2021

de conf. univ. dr. Constantin MĂLINAȘ 

Livia Bacâru
(10 noiembrie 1921 – 11 august 1999)

Am avut ocazia, fericită pentru mine, să o cunosc pe doamna Livia BACÂRU prin 1980, la Sibiu și de mai multe ori după aceea, am fost împreună la sesiuni de comunicări, fiind mereu impresionat de eleganța prestației sale bibliologice, de cea mai ridicată calitate profesională, cu rol de modelare pentru patrimoniștii mai tineri. Acum pot spune că a fost un formator, că a făcut parte din generația, care a construit școala românească de bibliologie aplicată, având ca suport vertebral Legea P.C.N. din anul 1974.

De aceea am primit cu interes biobibliografia Livia Bacâru, redactată de către Doamna Maria GÂRBE, bibliotecar de la Baia Mare, care a adunat cu osteneală pilduitoare referințele bibliografice și biografice și le-a organizat în pagină, cu specială pricepere, dar deopotrivă cu devotament și cu dragoste, cu respectul tot mai rar pentru moștenirea bibliografică, lăsată de doamna Livia BACÂRU, doamna elegantă și erudită, care a fost bibliotecară la B.A.R. (1955-1970), la Biblioteca Centrală de Stat și la Revista bibliotecilor (1970-1776).  Citește restul acestei intrări »


Cimitirul săracilor din Sighetu Marmației

06/11/2021

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Aflat la ieșirea din Sighetu Marmației spre Bârsana pe DN19, Cimitirul Săracilor a fost declarat ca „ansamblu de interes naţional” dedicat memoriei deţinuţilor politici morţi sau executaţi în închisorile, lagărele şi deportările comuniste, precum şi memoriei partizanilor ucişi în luptele cu Securitatea.

Este împrejmuit cu un gard din conifere care înfățișează harta României, iar municipiul Sighetu Marmației este marcat pe această hartă cu o cruce și un altar sub care au fost depuse urne cu pământ din alte locuri de represiune din țară.

Pe parcursul secolului XX a servit ca loc de înmormântare Citește restul acestei intrări »


Colțul de limbă germană la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare

28/10/2021

de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Recent, o delegaţie a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare a onorat invitaţia domnului Volker Wollmann (fost director al Muzeului Transilvănean din Gundelsheim – Landul Baden-Wűettemberg din Germania), pentru a prelua o donaţie de cca. 400 cărţi de o valoare ştiinţifico-documentară deosebită, pregătită în prealabil din perioada anterioară declanșării pandemiei.

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare şi Institutul Transilvănean din Gundelsheim (Germania) practică de mai mulţi ani un schimb de publicaţii benefic pentru utilizatori.  Citește restul acestei intrări »


Cu Mocănița… prin bibliotecă

25/09/2021

O călătorie cu Mocănița este modalitatea perfectă de a te bucura de una din cele mai frumoase zone ale României: Maramureș. Vă invit dragi prieteni ai bibliotecii să facem împreună o călătorie cu Mocănița, trenulețul desprins parcă dintr-o poveste.

Lectura: Ilieș Alina Liliana, bibliotecară la Compartimentul Împrumut carte pentru adulți, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare. Citește restul acestei intrări »


Turneul de lansare al volumului „Amurgul Gol”

22/09/2021

de Inga IMANDII şi Dumitru CONTA

Poetul Cristian Bodnărescu îşi lansează în această perioadă cartea cea mai consistentă de peste 200 pagini, conţinând creaţii adunate în 2 decenii. Volumul „Amurgul Gol” conţine ultima variantă a celui mai lung poem romantic-fantasy din literatura universală, lucrarea creştină „Demoniţa” (lansată la TVR 1), (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2021/08/23/demonita-cel-mai-mare-poem-romantic/#more-52568).

Manuscrisul beneficiază şi de câteva zeci de tablouri – lucrări clasice grafice, realizate într-un deceniu de echipa pictorului Iulian Nedelcu şi oferite în exclusivitate prezentului volum.

În data de 4 iunie cetatea, Târgovişte a spart gheaţa, grupul media „Riposta” realizând prima lansare a volumului, live la TV. După ce telespectatorii s-au bucurat să îi vadă pe Ioan-Aurel Pop – preşedintele Academiei Române Citește restul acestei intrări »


MARIA GÂRBE, îți zicem „La mulți ani cu sănătate!”

15/08/2021

Maria Gârbe

de Angela-Monica JUCAN

Și Să îți dea Domnul tot ce-ți dorești, / Zile senine și fericite / La mulți ani, să trăiești!

„Eram prin clasa a VI-VII-a – îmi scrie Marta Cordea –, când pândeam pe sub geamurile bibliotecii, să fie ea [Maria Gârbe] de serviciu şi să-mi mai recomande ceva de citit. Apoi, a fost prima mea «profesoară» de biblioteconomie, eu lucrând în primii mei ani de activitate la secţia pentru copii, imediat după terminarea liceului. Ţin minte şi acum prima mea zi de serviciu, când de dimineaţă era o altă colegă, dar eu o aşteptam cu sufletul la gură pe preferata mea. Frumoasă, cu părul lung şi negru”.

Pe Mariana, nu poți conta să-ți dea multe date despre ea.

De aceea încerc o prezentare făcută din păreri de-ale mele, din date reale, exacte (de pe unde le-am putut lua – inclusiv dintr-o fișă întocmită de ea însăși sau de prin articole de-ale ei) și din informații adunate de pe ici, de pe colo.

În puterea zilei. Sufletul pământului.

Mariana e venită în lume (15 august 1949) în mod minunat, în zi de luni, în deschiderea săptămânii, și de ziua Adormirii Maicii Domnului, ea având astfel în aceeași dată și zi onomastică, și zi aniversară. Și s-a născut și a copilărit într-un loc al minunilor, Citește restul acestei intrări »