COCREAŢIE, COMUNITIZARE, CARACTER: soluţii la colapsul bibliotecilor publice (reacţie la nişte emisiuni ale televiziunii Publika)

Efectul domino cu cărţi (Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău)

conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Se vehiculează de mult timp ideea despre colapsul bibliotecilor (nu numai publice, ci şi universitare, şcolare etc). Cititorii s-au rărit prin biblioteci. Se vede cu ochiul liber, dar se simte şi în societate acest abandon al lecturii. Primul semn al abandonului lecturii este vocabularul omului. Oamenii în etate se folosesc de un număr de cuvinte redus, încâlcit cu rusisme[1] iar neologismele nu le întâlnim nici în mass-media. Această problemă devine una de interes naţional, atâta timp cât conducerea unui stat se preocupă de limbă, întâiul element constitutiv al unui popor. Dar aceasta ar fi subiectul altei abordări. Să ne întoarcem la cititorii bibliotecii.

Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională (în repetate rânduri am tras clopotele vizavi de cititori şi statistici în bibliotecile publice) sintetizează cifrele raportate la sfârşitul anului de către bibliotecile raionale şi nici măcar nu au sesizat că cititorul pleacă din biblioteci, nu au intuit complexitatea problemei, nu au demarat (în plan instructiv-metodic şi politic) nimic pentru revitalizarea bibliotecilor publice. De altfel nu există, de facto, o guvernare a bibliotecilor publice conformă Legii cu privire la biblioteci (şi aceasta adoptată cu 18 ani în urmă).

ECHIPA HASDEU: elemente constitutive şi distructive într-o echipă

de conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Constituirea unei echipe, în definiţie clasică, este un lucru foarte dificil. În definiţie contemporană (echipă performantă, echipă creativă, echipă deşteaptă, echipă profesională, echipă care rezolvă probleme, echipă de strategie, echipă de top, echipă de management etc.), să creezi o echipă este şi mai greu. Unii zic că, în genere, e imposibil.

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” încă în 2002 şi-a asumat ca valoare instituţională spiritul de echipă. Am muncit mult, şi comunitatea (fondatorii, utilizatorii, societatea civilă, comunitatea profesională etc.) recunoaşte Biblioteca Municipală ca Echipa Hasdeu. Întâlnim această sintagmă nu numai în cadrul reuniunilor profesionale, ci şi în articolele din presă (ziariştii recunosc această sintagmă), în articolele academicianului M. Cimpoi, ale scriitorilor (Iulian Filip, Nicolae Rusu, Vlad Pohilă, Vitalie Răileanu, Dumitru Crudu etc.). Prin muncă insistentă, consecventă, am reuşit să încetăţenim această valoare, şi comunitatea o utilizează ca atare. Odată încetăţenită, am crezut că va lucra permanent, de la sine, pentru noi. Aceasta chiar a funcţionat foarte bine, un timp. Echipa însă trebuie întreţinută, îmbunătăţită, dezvoltată, animată. Şi cred că acţiunile întreprinse în acest sens nu au fost destule, de vreme ce apar când ici, când colo unele fisuri. Filialele, mai ales, nu ajung să facă muncă în echipă pentru că se lasă pradă capcanelor, la prima vedere fireşti, care devin periculoase şi care, ca în cazul bibliotecii-filiale „Ştefan cel Mare”, a avut potenţial letal. Echipa s-a destrămat. Am adunat destulă experienţă (de constituire a unei echipe – Echipa Hasdeu), dar am trăit şi experienţa eşecului unor echipe (cel mai recent exemplu – Filiala „Ştefan cel Mare”), din care pot evidenţia impedimentele, alţii le numesc disfuncţii, de creare a echipei.

Munca noastră-i teatru, iar tot ce facem e spectacol

de conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

Abstract. Teatrul nu este străin bibliotecii, e din acelaşi domeniu – cultural. Asocierea cu teatrul se referă la munca bibliotecarilor, la activitatea bibliotecii în general, pentru că orice acţiune a bibliotecarului şi a bibliotecii contribuie la experienţa care se pune în scenă, scena BM care este sediul central, cu filialele, departamentele, serviciile ei. Autoarea aduce exemple concludente din activitatea Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” pe fiecare componentă a conceptului de teatru, demonstrând că termeni ca producţie, performanţă, metodă, rol, scenariu şi o serie de alţi termeni sunt foarte familiari bibliotecarilor şi încetăţeniţi în vocabularul domeniului biblioteconomic. Atunci când teatrul este modelul operativ al bibliotecii, susţine autoarea, chiar şi cele mai banale sarcini îi pot cuceri pe utilizatori într-un mod memorabil, loializându-i, iar orice muncă observată direct de un utilizator trebuie recunoscută ca act teatral. Bibliotecile au nevoie acum mai mult, mai mult ca altădată, să surprindă utilizatorul. Fără teatru nu se poate! Teatru fac bibliotecarii inventivi, talentaţi, care-şi joacă rolul cu pasiune, oferind interpretări memorabile! Cuvinte-cheie: teatru, scenă, BM, scenariu, reprezentare, spectacol, performanţă, strategie, ofertă, biblioteci-actori, biblioteca actor comunitar.

* * *

Tema, subiectul, mi-a venit dintr-o asociere, în 2012, când se apropia aniversarea a 135-a a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (în continuare BM). A fost perioada în care foarte des mă gândeam la viitorul BM, trecând în revistă momentele şi evenimentele remarcabile, semnificative din ultimii douăzeci de ani. Prin acest exerciţiu am conştientizat faptul că fiecare acţiune a noastră, a instituţiei, contribuie la experienţa care se pune în scenă, în scena BM, care este sediul central împreună cu filialele, departamentele, serviciile ei… De fapt, orice acţiune sau interacţiune a omului cu alţi oameni este teatru, indiferent de scenă – a Teatrului Naţional, a Teatrului de Operă şi Balet, a Teatrului Municipal „Satiricus – I. L. Caragiale” sau BM, piaţă ori stradă.