Influenţa contelui Széchenyi István asupra coloniei macedoromâne din Pesta

21/09/2021

de Mária BERÉNYI

În 21 septembrie 1791 s-a născut contele Széchenyi István.

Despre ideile şi faptele filantropice a contelui Széchenyi de la bun început se scrie în „Biblioteca românească” (1829-1830 şi 1834), apărută la Tipografia din Buda. Editorul acestei publicaţii era macedoromânul Zaharie Carcalechi. În unul dintre primele numere, Széchenyi era prezentat ca întemeietor al Academiei Maghiare, fiind descrisă scena în care acesta oferă veniturile sale pe un an.

Exemplul lui Széchenyi nu a stârnit interes numai în rândul maghiarilor, ci l-a mişcat şi pe tânărul avocat din Pesta Emanuil Gojdu Citește restul acestei intrări »


Mihai Eminescu – mesager al revistei „Biblioteca Românească”

15/01/2021

Selecție text de Mária BERÉNYI

Eminescu a dat de primul număr al revistei „Biblioteca românească” redactată de macedoromânul Zaharia Carcalechi și editată la Tipografia din Buda. Poetul a fost impresionat de comunitatea macedoromânilor din Pesta, și a scris acest articol care a apărut și în Timpul.

Mihai Eminescu: DARE DE SAMĂ DESPRE MIŞCAREA LITERARĂ A ROMÂNILOR ÎN ANUL 1819

Avem înaintea noastră un volum dintr-un fel de revistă românească, din anul 1820, numită „Biblioteca”. Acest mănunchi conţine sub titlul „izvodul cărţii” o dare de samă despre mişcarea spirituală a românilor în anul 1819. Reproducem următoarele:

Cei ce din[tru] dragostea cea negrăită şi din rîvna cea fără de asemănare cătră folosul şi luminarea naţionului românesc nu au întîrziat a tălmăci şi tipări cărţi folositoare în limba acestui naţion, în anul trecut:

Preacinstitul părinte protopop Petru Maior de Dicio Sînmartin, crăiesc revizor, au dat la lumină „Telemachu” tălmăcit din limba italienească, cum şi „Orthografia română”, de sine făcută, întru care învaţă cum are a se scrie româneşte cu strămoşeştele slove latine. La aceste au adaos un „Dialog pentru începutul limbei româneşti”, întru care [le] vădeşte că limba românească e mai veche nu mai decît cea frîncească şi spaniolească, ci şi decît cea italienească de acum; ba şi decît cea latină, ce iaste în cărţi şi cum că aceasta din limba românească ce o vorbea poporul român cel vechi au luat începutul său.

Preacinstitul şi cucernicul ieromonah Efrosin Dimitrie Poteca, învăţătorul şcoalelor domneşti, au dat la lumină „Mai înainte gătire spre cunoştinţa de D-zeu”, ce au aurite cuvinte grăieşte adevărul întru înaintea cuvîntării (?) tălmăcite din limba grecească. Citește restul acestei intrări »