Bogăţia culturală, farmecul unui spaţiu binecuvântat, Finteuşu Mare, într-o carte de excepţie semnată Angela-Monica Jucan

02/09/2018

de Gelu DRAGOŞ

 

    Angela-Monica Jucan

 

O prietenă şi o colegă bună, Angela-Monica Jucan, originară din Cluj-Napoca, cea care s-a ocupat cu profesionalism şi dăruire de revista şi site-ul „Bibliotheca septentrionalis” părăseşte Baia Mare şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, locul ei de muncă, dar nu oricum, ci lăsându-ne ca zestre, nouă, maramureşenilor, volumul „Înstelatul Finteuş”, editat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

Cartea apărută sub egida bibliotecii în programul cultural „Maramureşul perpetuu”, seria „Aniversări”, coordonator dr. Teodor Ardelean, se referă la Corul Bărbătesc din Finteuşu Mare, un cor înfiinţat odată cu Marea Unire şi care şi-a susţinut primul concert la Şomcuta Mare. Citind cartea scrisă de Angela-Monica Jucan mi-am dat seama ce muncă de Sisif, cât timp a trebuit să aloce pentru a ieşi o carte mai ceva ca o monografie!

Autoarea se opreşte cu migală la fiecare membru al corului, se apleacă asupra locului naşterii, a familiei, a ceea ce cântă fiecare – tenor I, tenor II, bariton, bas – ba, mai mult, şi la direcţiile zodiacale clasice ale fiecăruia, după calendarul arboricol şi după cel asiatic. Citește restul acestei intrări »


Despre o distinsă bibliotecară!!!

01/09/2018

 

De-a lungul vieţii noastre ajungem în anumite momente sau etape, când trebuie să facem câte un bilanţ, fie că e bilanţul propriu, fie că facem bilanţul altora…, cum e şi în cazul pensionării colegei noastre Angela-Monica Jucan. Acesta e ciclul vieţii, unii vin, alţii pleacă…, însă, cunoscând-o pe colega noastră ştim, că orice sfârşit e şi un nou început.

Deşi, după cum mărturisea într-un interviu „nu-i place să fie expusă”, azi trebuie să „o expunem” puţin.

Este absolventă a Facultăţii de Filologie – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, promoţia 1976, Citește restul acestei intrări »


Da, pe 23 aprilie, e Ziua Bibliotecarului Român!

23/04/2015

foto_Alexandru Ioan Roman_crop

de Sergiu GĂBUREAC

Sergiu GabureacO zi specială pentru bibliotecarii din toate tipurile de biblioteci.

Cu toţii faceţi parte din categoria factorilor civilizatori, mulţi cu importante contribuţii la evoluţia societăţii româneşti.

Să nu uitaţi nicio o clipă înaintaşii, bibliotecari ca Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Gh. Teodorescu-Kirileanu, Paul Goma, care au conştientizat din plin rolul bibliotecarului în societate!…

Din păcate, bibliotecarul public actual nu întotdeauna se ridică la înălţimea misiunii pe care o are. Nu se implică suficient în foto_Alexandru Ioan Roman_4diseminarea informaţiei, care să despartă grâul de neghină. I se spune să nu facă politică în instituţie şi el crede că trebuie să ascundă adevărul oamenilor. Nu despre o astfel de politică e vorba, ci să nu-ţi propagi propriile convingeri politice. A te ascunde ca şobolanul, fără a arăta ce împiedică evoluţia comunităţii în care trăieşti şi munceşti, este cel mai mare rău pe care îl poate face orice factor civilizator: preot, cadru didactic, bibliotecar public, cadru sanitar, medic veterinar, inginer agronom… Citește restul acestei intrări »


MARUSIA sau OMUL CARE SFINŢEŞTE LOCUL

31/03/2015

de prof. Odarca BOUT

Maria Albiciuc, soţia preotului din comuna Rona de Sus, e, pentru cei apropiaţi, Marusia. Sunt bucuroasă să mă număr Marusia Albiciucprintre cei apropiaţi, şi la propriu, şi la figurat, întrucât suntem vecini şi cunoştinţe foarte bune de multă vreme.

Pentru cei care nu o cunosc, aş spune că Marusia e omul care sfinţeşte locul. Foarte mulţi ani ea a fost bibliotecară la Biblioteca comunală. Din Monografia comunei Rona de Sus, am aflat că, după informaţiile unor localnici, Biblioteca Comunală Rona de Sus datează din anul 1954.

Încă de la înfiinţare, Biblioteca Comunală Rona de Sus îşi are localul într-o sală a vechiului Cămin Cultural, director de cămin fiind domnul învăţător Nicolae Ardelean, bibliotecar Gheorghe Bout. La inaugurarea Bibliotecii Comunale Rona de Sus, au existat aproape 400 de volume de carte în limbile română, maghiară, ebraică, ucraineană, aranjate în două dulapuri. În anul 1958, în urma finalizării construcţiei noului Cămin Cultural, sediul bibliotecii se mută într-una din încăperile acestuia, unde funcţionează şi în prezent. Citește restul acestei intrări »


Munca noastră-i teatru, iar tot ce facem e spectacol

31/03/2015

de conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

Abstract. Teatrul nu este străin bibliotecii, e din acelaşi domeniu – cultural. Asocierea cu teatrul se referă la munca bibliotecarilor, la activitatea bibliotecii în general, pentru că orice acţiune a bibliotecarului şi a bibliotecii contribuie la experienţa care se pune în scenă, scena BM care este sediul central, cu filialele, departamentele, serviciile ei. Autoarea aduce exemple concludente din activitatea Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” pe fiecare componentă a conceptului de teatru, demonstrând că termeni ca producţie, performanţă, metodă, rol, scenariu şi o serie de alţi termeni sunt foarte familiari bibliotecarilor şi încetăţeniţi în vocabularul domeniului biblioteconomic. Atunci când teatrul este modelul operativ al bibliotecii, susţine autoarea, chiar şi cele mai banale sarcini îi pot cuceri pe utilizatori într-un mod memorabil, loializându-i, iar orice muncă observată direct de un utilizator trebuie recunoscută ca act teatral. Bibliotecile au nevoie acum mai mult, mai mult ca altădată, să surprindă utilizatorul. Fără teatru nu se poate! Teatru fac bibliotecarii inventivi, talentaţi, care-şi joacă rolul cu pasiune, oferind interpretări memorabile! Cuvinte-cheie: teatru, scenă, BM, scenariu, reprezentare, spectacol, performanţă, strategie, ofertă, biblioteci-actori, biblioteca actor comunitar.

* * *

Lidia KulikovskiTema, subiectul, mi-a venit dintr-o asociere, în 2012, când se apropia aniversarea a 135-a a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (în continuare BM). A fost perioada în care foarte des mă gândeam la viitorul BM, trecând în revistă momentele şi evenimentele remarcabile, semnificative din ultimii douăzeci de ani. Prin acest exerciţiu am conştientizat faptul că fiecare acţiune a noastră, a instituţiei, contribuie la experienţa care se pune în scenă, în scena BM, care este sediul central împreună cu filialele, departamentele, serviciile ei… De fapt, orice acţiune sau interacţiune a omului cu alţi oameni este teatru, indiferent de scenă – a Teatrului Naţional, a Teatrului de Operă şi Balet, a Teatrului Municipal „Satiricus – I. L. Caragiale” sau BM, piaţă ori stradă. Citește restul acestei intrări »


Pelicanul

23/02/2015

de Angela-Monica JUCAN

foto_delia-florea_e1423260838688-crop2Codul deontologic al bibliotecarului este formulat în termeni performanţi, cu trei aspiraţii principale: intelectul (bibliotecarul trebuie să fie culmea erudiţiei), motricitatea (bibliotecarul trebuie să fie culmea vitezei) şi afectivitatea (bibliotecarul trebuie să fie culmea amabilităţii). Se solicită un superom. Dar bibliotecarii sunt numai nişte oameni. Bibliotecarii reali sunt de toate felurile – şi mai aproape, şi mai departe de tiparul ideal. Cum să-l atingem nu ne spune nimeni. Trebuie să descoperim pe cont propriu. Codul zice „trebuie” şi atât. Salata din grădina ursului – informaţia trebuie adusă pe masa stăpânului-cititor. Din fericire, bibliotecarul trăieşte în lumea poveştilor pentru copii şi pentru oameni mari şi nu-i e greu să-şi găsească modele. Citește restul acestei intrări »


Gânduri de Ziua Bibliotecarilor din România

23/04/2012

de Ioana DRAGOTĂ

Delia Florea_READÎn fiecare an, la 23 aprilie, când îl prăznuim pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, sărbătorim şi Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor şi Ziua Bibliotecarilor din România. Fericită coincidenţă. Precum Sf. Gheorghe ucide balaurul aşa şi cărţile (cele bune) şi bibliotecile luptă cu întunericul ignoranţei, născător de monştri (ca să folosesc o comparaţie, e drept că destul de bătătorită, dar nu lipsită de adevăr).

Într-o lume în schimbare, tălăzuită de superficialitate şi nelinişte, de îngrijorările privind direcţia în care se îndreaptă şi însuşi viitorul ei, de nesiguranţa zilei de mâine, biblioteca se străduieşte să rămână un loc al limpezirii gândurilor, al cunoaşterii, un spaţiu ce oferă bucurii ale spiritului şi ore de tihnă şi răgaz. Dar în nici un caz un loc al izolării şi refugiului. Prezentă tot mai activ în viaţa comunităţii, prin aria largă de oferte social-culturale, bibliotecile parcurg un proces complex de redefinire a identităţii, pentru că astăzi, sub imperiul globalizării şi internetului, al rapidelor achiziţii ştiinţifice şi tehnologice este imperioasă o adaptare continuă. Nu mai putem vorbi despre bibliotecă, oricât de seducător ar putea fi, numai în termenii de „cărţi” şi „lectură”, iar despre bibliotecar ca „tezaurizator al cunoaşterii” şi „uomo universale”. Termeni ca „managementul informaţiei” şi „centre nodale ale comunităţilor” le-au luat de mult locul. Citește restul acestei intrări »