Carte, cultură, cunoaștere – dialog profesional și vocațional în bibliotecă

Ziua Națională a Bibliotecarului, care coincide, în mod fericit, cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor, este sărbătorită în fiecare an pe data de 23 aprilie. Anul acesta, această zi, importantă pentru breasla bibliotecarilor, a fost marcată la Fondul documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” printr-o masă rotundă cu tema „Carte, cultură, cunoaștere – dialog profesional și vocațional în bibliotecă”, luni, 24 aprilie.

Plecând de la etimologia cuvintelor bibliotecă și carte, dezbaterile s-au concentrat pe prezentarea evoluției cărții din punct de vedere filozofic, istoric, pe modul în care au apărut primele biblioteci, pe importanța acestora pentru evoluția cunoașterii, pentru comunități, a condiției cărții, de la lumea antică și până în contemporaneitate. Dacă în antichitate, bibliotecile erau destinate unor elite, deoarece permiteau accesul la unele cunoștințe sacre, esențiale, ulterior, cartea a devenit „profană”, pe măsură ce accesul la ea s-a lărgit și tot mai multă lume a putut să o consulte,

Etica şi deontologia profesională a bibliotecarului

de Diana FILIP
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Este recunoscut faptul că orice organizaţie, fie ea cât de mică, are nevoie de un cod de etică care să-i reglementeze standardele specifice, acceptate unilateral. Altfel spus, rolul unui cod de etică şi deontologie profesională este acela „de a ajuta oamenii şi instituţiile să decidă ce este mai bine să facă, pe ce criterii să aleagă şi care sunt motivaţiile morale în acţiunile lor”^[1].

De multe ori, pentru a evita derapajele de la principiile etice, o companie apelează la implementarea unui cod de conduită, la care să adere toţi angajaţii ei. Aşadar, tuturor profesiilor le sunt necesare coduri etice. Pentru ca ele să aibă autoritate morală, trebuie să aibă consimţământul tacit sau explicit al fiecărui membru. Uneori acest consimţământ este cerut la intrarea într-o profesie şi, în lipsa lui, persoana nu este acceptată sau, dacă îi încalcă principiile-cadru, este exclusă.

Codurile de etică şi deontologie însumează valorile,

CÂTEVA CUVINTE DIN LABORIOASA MEA EXISTENȚĂ, „compte rendu” către spiritul meu, la împlinirea vârstei de 90 de ani – Ing. Melania Rusu Caragioiu

Melania Rusu Caragioiu, pseudonim Mélanie Russo, poetă, prozatoare și publicistă, s-a născut pe data de 24 mai 1931, la Ilteu, Arad, România. Părinți sunt Ioan și Ilma Rusu. Tatăl a fost impiegat de mișcare, ulterior, șef de gară. Este inginer și are atestare în biblioteconomie. A fost bibliotecar la Biblioteca Județeană Timișoara în perioada 1974-1988.

MRC face parte din generația de învățăcei ante Reforma Învățământului, absolvind un liceu teoretic de cultură generală, Liceul pentru fete, fondat de călugărița Elena Ghiba Birta – Arad, liceul purtând acest nume.

Se specializează în agronomie, Inst. Politehnic – Timișoara, Institutul agronomic Timișoara, promoția 1951-1956.

Activitatea sa ocupă mai multe planuri: agronomie, creație literară, activitate de profil biblioteconomic, asistentă socială oficială, studentă la o a doua facultate,

Fă-mă, floare!

de Mihaela GUDANĂ

Fă-mă, floare să mă bucur!
Dragostea mea să o scutur
Să îmbrac în alb o stradă
Unde pașii vor să vadă
Unde calcă, pe-unde vin,
C-au ales un timp senin
Pentru ochi, boabe de perle
Scrise de iubire-n piele.

Biblioteca și bibliotecarul între IDEAL și REAL

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Ziua Bibliotecarului – 23 aprilie 2021

La mulți ani bibliotecari, oriunde v-ați afla!

 

„Biblioteca și bibliotecarul între IDEAL și REAL” este o însăilare de opinii, despre biblioteca ideală, a invitaților Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare în cadrul proiectului „Oaspetele bibliotecii”. Începând cu 2017 aproape fiecare invitat a răspuns, în cadrul unui interviu mai amplu, la întrebarea: „Cum arată o bibliotecă ideală în accepțiunea d-voastră?”

Prezenți în însăilarea de opinii:

prof. univ. dr. Hermina G.B. Anghelescu, Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, Wayne State University, Detroit, Michigan, Statele Unite ale Americii

Ana Blandiana, poetă, scriitoare, traducătoare, Președinta Fundației Academia Civică, membru corespondent al Academiei Române

prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

conf. univ. dr. George Ardeleanu, Facultatea de Litere, Universitatea București, scriitor vicepreședinte Fundația N. Steinhardt, Mănăstirea Rohia

prof. univ. dr. Anca Irina Ionescu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi Slave. Traducătoare și interpretă. Este unul dintre cei mai reprezentativi și prolifici traducători din beletristica europeană, având aproape 200 de traduceri literare din 9 limbi străine.

prof. univ. dr. Iulian Boldea – Prorector – Director CSUD al Universității „Petru Maior” Târgu Mureș

prof. univ. dr. Liviu Malița – Decanul Facultății de Teatru și Televiziune Cluj-Napoca 

Călătorii cu ajutorul cărţilor

de Anca SIMA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” 

Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce, nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.

(Mircea Cărtărescu, Care-i faza cu cititul?, „A patra inimă”, 2010)

Anul 2020 ne-a văduvit de multe avantaje ale vieţii civilizate pe care le consideraserăm de la sine înţelese. Una dintre problemele cu care a trebuit să ne confruntăm a fost limitarea deplasărilor necesare. Din păcate, în această categorie au intrat şi excursiile turistice. Cine s-ar fi gândit că acest nou impediment va fi rezolvat de unii (nu puţini) cu ajutorul… cărţilor? Iubitorii călătoriilor, cei care vor să descopere lucruri şi locuri uimitoare din toată lumea se pot bucura, şi pe timp de pandemie, de pasiunea lor. Călătorim – prin ghiduri de călătorie, albume fotografice sau cărţi aparţinând genului beletristic – pe poteci sau prin castele din ţara noastră, prin cele mai minunate oraşe ale lumii, pornim pe urmele vechilor culturi sau putem

De ce bibliotecar?

de Adrian POP 

Adrian Pop
(30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021)

Am intrat în Bibliotecă pentru a uita ce înseamnă hamul, jugul, colivia, cușca, celula… pentru a uita umilința, disperarea, disprețul, sărutul lui Iuda…

Am intrat în Bibliotecă pentru că am vrut să fiu liber… Să uit că au existat prăpastii și hăuri atât de adânci în viața mea. Să reînvăț să umblu, să mă bucur de fiecare răsărit al soarelui, de fiecare floare, de fiecare copac, de fiecare munte, de fiecare mare, să mă întristeze orice nor ivit din senin, orice frunză îngălbenită ce stă să cadă, orice furnică strivită sub talpa trecătorului grăbit, orice vorbă ce ucide… Și nu puteam să reînvăț toate acestea decât aici, în Bibliotecă, lângă prietenele mele de-o viață – CĂRȚILE.   

Răvaș de la Rohia

de Adrian POP 

Mănăstirea „Sf. Ana”, Rohia

 

Servus,

M-am gîndit la rubrici, cred că cel mai bine ar fi să păstrezi capurile de pagină din ultima revistă, mi se par foarte potrivite.
Adevărul e că aici mă înminunez zilnic, în afara rutinei de prelucrare a cărţilor.
E un tărîm magic…
Şi de alaltăieri a revenit părintele Serafim din spital… sporeşte puterea locului!
Nu pot să scriu decît poeme şi să fac cîteva însemnări zilnice, după ce merg în cameră… totul e copleşitor…
Voi încerca, cînd ajung acasă, la ţară, să mă gîndesc la ceva concret pentru rubrici, aici nu pot…   

Răvaș peste vămi. Lui Adrian Pop, nobil – de spiță și de spirit – de Copalnic-Mănăștur

de Angela-Monica JUCAN

Ce-o mai fi făcând Adrian? Ne-au rămas poveștile neterminate. Pornite dintr-un cuvânt, și-ntinse pe ore.

 

Adrian Pop
(30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021)

***

— Hai să mai și lucrăm. Azi, n-am făcut încă nimic.
― Las’ că recuperăm mâine.
Mâine… tot așa. Și răspoimâine.

***

Heeei, Adrian, deschidem filială la Scăeni? Când se inaugurează centrul ăla de la voi, să fac naveta cu S. și cu M.,

In memoriam ADRIAN POP

Pop Ioan Adrian
30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021

Pop Ioan Adrian – profesor, bibliotecar, poet, publicist, interpret de muzică folk, s-a născut la 30 martie 1972, comuna Copalnic Mănăștur, jud. Maramureș.

A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare (la acea vreme se numea Liceul de Matematică-Fizică „Gheorghe Șincai”), a urmat apoi Facultatea de Filologie la Universitatea de Nord Baia Mare, unde s-a specializat în limba și literatura română, limba și literatura franceză, didactica acestor discipline. În anii 1996 și 1997, a predat, în Baia Mare, la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Grupul Şcolar Tehnic, Grupul Şcolar „Costin D. Neniţescu”, după care a renunțat la cariera didactică, optând pentru biblioteconomie și jurnalism.

În perioada 1997-2001, a fost redactor, fotoreporter și colaborator la cotidienele băimărene „Opinia” și „Informația zilei”. S-a specializat în biblioteconomie în cadrul unor cursuri postuniversitare la Bușteni și a unora organizate la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

Din 1997 până în 2014 a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, la compartimente de relații cu publicul și ca bibliograf. A fost șef de secție la Împrumut carte pentru adulți în perioada 1 martie 2002 – 30 septembrie 2004, redactor al buletinului semestrial al acestei instituții – „Bibliotheca septentrionalis” –, a coordonat volume colective editate de aceeași instituție, a organizat manifestări culturale etc.

A fost responsabil de ediție la revista online „e-Bibliotheca septentrionalis”,