Vizită de studiu și atelier la Centrul de excelență în domeniul Managementului Inovației și Colaborare în rețea din Salonic, Grecia

de Ștefan SELEK,
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

În perioada 6 – 11 iunie, la Salonic (Grecia), a avut loc Campusul de mentorat în instrumente de colaborare în rețea din cadrul proiectului „Teach for future”, coordonat de Fundația Heritage din Grecia, Asociația Națională a Bibliotecilor și Bibliotecarilor Publici din România și Global Libraries Bulgaria și finanțat de Comisia Europeană, în cadrul programului Erasmus+. Am participat 10 beneficiari din România, 10 din Bulgaria și 10 din Grecia.

Organizatorii greci au pregătit un program divers. De-a lungul celor cinci zile de atelier, au avut loc prezentări interactive, seminarii și vizite de studiu la instituții cu atribuții în domeniul conservării memoriei colective.

Temele, dezbătute în limba engleză, au surprins elemente de interes pentru dezvoltarea serviciilor moderne de bibliotecă precum: colaborarea în rețea, marketing pentru biblioteci, soluții IT pentru biblioteci, utilizarea Inteligenței Artificiale în tehnica de bibliotecă, tehnici de identificare a informațiilor false, noțiuni de

Un bun bibliotecar – biblioteconomie vs. cultură generală

Ioana Dragotă
(22 mai 1959 – 22 ian. 2013)

de Ioana DRAGOTĂ

Disputele bibliotecarilor. Revine obsesiv în discursul bibliotecarilor – probabil şi ca ecou al unor frustrări generate de percepţia socială şi de statut – aplecarea reflexivă asupra profesiei, marcată uneori de tendinţe de idealizare compensatorii. Probleme ca: menirea, valoarea muncii, profilul psihologic şi cerinţele profesionale se pun cu mai multă acuitate în contextul modificărilor accelerate ale mediului informaţional. Mai mult, oferta de servicii şi scopurile bibliotecilor, în special ale celor publice, sunt într-un continuu proces de diversificare, bibliotecile publice fiind chemate să se implice activ în viaţa comunităţilor cărora le aparţin.

Pus în faţa amplificării continue a cerinţelor unor noi generaţii de cititori şi, implicit, în faţa unor solicitări ce depăşesc cadrele tradiţionale, portretul bibliotecarului pare să fie într-o continuă schimbare, suprapunându-se tot mai puţin celui clasic. Se creează astfel un teren propice pentru dezbateri aprinse legate de profesie.

Însă disputele nu ating doar autopercepţia şi raportarea la exterior, ci şi percepţia reciprocă dintre diferite tipuri de biblioteci sau chiar între servicii diferite din cadrul aceleiaşi biblioteci, generând discuţii legate de importanţa sau solicitările inegale pe care le presupun, cu atât mai mult cu cât, încadrarea de „bibliotecar” cuprinde o gamă largă de activităţi, de la achiziţii şi prelucrare până la ludotecă şi centre de informare documentară, fără diferenţe salariale semnificative.

În ceea ce priveşte diferenţierea posturilor după criteriul importanţei, problemă pe care, trebuie să recunosc, mi-am pus-o la rândul meu, cred că am găsit un răspuns „solomonic”: fără nici una dintre faţetele muncii de bibliotecar

Bibliotecile în perioada COVID-19

de Valentina ROTARU
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

Pandemia COVID-19 a avut şi are un efect copleşitor asupra locurilor noastre de muncă, asupra vieţii noastre, afectându-ne viaţa de zi cu zi, provocând frică şi incertitudine. Suntem cu toţii afectaţi de această criză, atât în plan personal, cât şi în cel profesional. În ultimul an, bibliotecarii din întreaga lume şi-au transformat, la propriu, munca. În aceste momente extrem de dificile, bibliotecarii s-au sprijinit reciproc, împărtăşind informaţii şi găsind noi modalităţi de colaborare pentru binele comun. Au adaptat tot ceea ce fac pentru a-şi sprijini comunităţile şi au găsit noi modalităţi de a promova bibliotecile şi serviciile lor.

După ieşirile din stările de urgenţă instituite pe parcursul anului 2020 la nivel mondial, bibliotecile au luat o serie de măsuri

MARIA GÂRBE, îți zicem „La mulți ani cu sănătate!”

Maria Gârbe

de Angela-Monica JUCAN

Și Să îți dea Domnul tot ce-ți dorești, / Zile senine și fericite / La mulți ani, să trăiești!

„Eram prin clasa a VI-VII-a – îmi scrie Marta Cordea –, când pândeam pe sub geamurile bibliotecii, să fie ea [Maria Gârbe] de serviciu şi să-mi mai recomande ceva de citit. Apoi, a fost prima mea «profesoară» de biblioteconomie, eu lucrând în primii mei ani de activitate la secţia pentru copii, imediat după terminarea liceului. Ţin minte şi acum prima mea zi de serviciu, când de dimineaţă era o altă colegă, dar eu o aşteptam cu sufletul la gură pe preferata mea. Frumoasă, cu părul lung şi negru”.

Pe Mariana, nu poți conta să-ți dea multe date despre ea.

De aceea încerc o prezentare făcută din păreri de-ale mele, din date reale, exacte (de pe unde le-am putut lua – inclusiv dintr-o fișă întocmită de ea însăși sau de prin articole de-ale ei) și din informații adunate de pe ici, de pe colo.

În puterea zilei. Sufletul pământului.

Mariana e venită în lume (15 august 1949) în mod minunat, în zi de luni, în deschiderea săptămânii, și de ziua Adormirii Maicii Domnului, ea având astfel în aceeași dată și zi onomastică, și zi aniversară. Și s-a născut și a copilărit într-un loc al minunilor,

BIBLIOTECARII – vrednici săditori de lumină!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Sunt tot mai aproape de pragul 50 al anilor din „câmpul muncii”. Și, deși n-am lucrat decât doi ani și jumătate în presă (1972-1974), simt și mărturisesc sincer că stilul de viață gazetăresc domină în universul poliedric al aprecierilor și atitudinilor mele. S-a imprimat o matrice axiologică în care orice aserțiune scrisă sau spusă stă sub semnul lui Homo doctus.

În 14 iunie a.c. am sărbătorit 70 de ani de viață, interval care se numește „trecutul meu” și pe care eu îl încredințez lui Dumnezeu spre a beneficia de îndurarea sa. Trecutul nu trebuie să ne împiedice să ne trăim plenar prezentul, dar nu e bine nici să-l decupăm prea detașat din realitatea lumii.

Să ne reamintim…

Gheorghe POPESCU (25 iulie 1929 – 26 iunie 2001)

Gheorghe POPESCU
(25 iulie 1929 – 26 iunie 2001)

de Maria GÂRBE

Devotat profesiei, Gheorghe Popescu a fost o personalitate de referință a biblioteconomiei românești. Anul acesta ar fi împlinit 92 de ani. Sunt 20 de ani de când ne-a părăsit.

S-a născut la Preajna, în județul Mehedinți. Absolvent al Facultății de Filologie la Universitatea din București, în 1957, face parte din prima promoție specializată în biblioteconomie. A lucrat la Biblioteca Regională Dobrogea, fiind director până în anul 1962. În perioada 1962-1965 a îndeplinit funcția de director adjunct la Biblioteca Centrală de Stat, actuala Bibliotecă Națională. Apoi a fost inspector general la Direcția Biblioteci din Ministerul Culturii (până în anul 1972), iar între anii 1972 și 1998 a organizat pregătirea profesională a bibliotecarilor ca instructor-expert la Centrul de Perfecționare şi Formare a Personalului din Cultură. Doctorand în bibliologie al profesorului Dan Simonescu.

În sprijinul activității de perfecționare a bibliotecarilor, a elaborat o serie de materiale:

Ordinul Republicii, acordat de Ziua Bibliotecarului

În 23 aprilie 2021, de Ziua Bibliotecarului, doamna Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova, a acordat Ordinul Republicii doamnei Lidia Kulikovski, doctor conferențiar, manager în cadrul Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, pentru contribuția sa substanțială de-a lungul anilor la dezvoltarea bibliotecilor din Republica Moldova.

Lidia Kulikovski este una dintre figurile emblematice și apreciate în domeniul biblioteconomic din Republica Moldova.

Biblioteca și bibliotecarul între IDEAL și REAL

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Ziua Bibliotecarului – 23 aprilie 2021

La mulți ani bibliotecari, oriunde v-ați afla!

 

„Biblioteca și bibliotecarul între IDEAL și REAL” este o însăilare de opinii, despre biblioteca ideală, a invitaților Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare în cadrul proiectului „Oaspetele bibliotecii”. Începând cu 2017 aproape fiecare invitat a răspuns, în cadrul unui interviu mai amplu, la întrebarea: „Cum arată o bibliotecă ideală în accepțiunea d-voastră?”

Prezenți în însăilarea de opinii:

prof. univ. dr. Hermina G.B. Anghelescu, Facultatea de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, Wayne State University, Detroit, Michigan, Statele Unite ale Americii

Ana Blandiana, poetă, scriitoare, traducătoare, Președinta Fundației Academia Civică, membru corespondent al Academiei Române

prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei Române

conf. univ. dr. George Ardeleanu, Facultatea de Litere, Universitatea București, scriitor vicepreședinte Fundația N. Steinhardt, Mănăstirea Rohia

prof. univ. dr. Anca Irina Ionescu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Limbi Slave. Traducătoare și interpretă. Este unul dintre cei mai reprezentativi și prolifici traducători din beletristica europeană, având aproape 200 de traduceri literare din 9 limbi străine.

prof. univ. dr. Iulian Boldea – Prorector – Director CSUD al Universității „Petru Maior” Târgu Mureș

prof. univ. dr. Liviu Malița – Decanul Facultății de Teatru și Televiziune Cluj-Napoca 

Energia intelectuală a cărților

de dr. Teodor ARDELEAN
    Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
    Redactor-șef al revistei „Familia română

Sunt foarte importante pentru Mersul Lumii toate energiile din Univers. Cum, omul, în micimea lui existențială, nu poate pătrunde decât o mică parte din „taine”, ne mulțumim să vorbim despre „energie” doar referitor la ce ne dă lumină și mișcare (energie calorică, energie cinetică, energie eoliană, energie electrică, energiile bio ș.a.m.d.). Dar marile „protocoale”, care zăgăzuiesc uriașe entități energetice, unele necunoscute, dau imens de lucru oamenilor de știință contemporani. Și, pe cale de consecință, și în „colțul nostru uman”, sunt încă multe energii de rezervă insuficient folosite, chiar neluate în seamă.

Una dintre acestea este „energia intelectuală a cărților”. Încă de la primele scrieri, cunoașterea stocată în diverse variante materiale (tăblițe, piei, papirusuri, hârtie…), a constituit mijlocul principal de stocare antientropică,

Călătorii cu ajutorul cărţilor

de Anca SIMA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” 

Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce, nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.

(Mircea Cărtărescu, Care-i faza cu cititul?, „A patra inimă”, 2010)

Anul 2020 ne-a văduvit de multe avantaje ale vieţii civilizate pe care le consideraserăm de la sine înţelese. Una dintre problemele cu care a trebuit să ne confruntăm a fost limitarea deplasărilor necesare. Din păcate, în această categorie au intrat şi excursiile turistice. Cine s-ar fi gândit că acest nou impediment va fi rezolvat de unii (nu puţini) cu ajutorul… cărţilor? Iubitorii călătoriilor, cei care vor să descopere lucruri şi locuri uimitoare din toată lumea se pot bucura, şi pe timp de pandemie, de pasiunea lor. Călătorim – prin ghiduri de călătorie, albume fotografice sau cărţi aparţinând genului beletristic – pe poteci sau prin castele din ţara noastră, prin cele mai minunate oraşe ale lumii, pornim pe urmele vechilor culturi sau putem