Adversitatea vocației de bibliotecar. Taine, fundamente și realități

07/11/2019

de prof. dr. Vlad Ioan BONDRE

Societatea contemporană trece prin perioada marilor transformări, a schimbului energetic ce guvernează lumea omului creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Timpul și-a impus un joc dur, fapt ce determină ca sufletul să se afle mereu în căutarea celui mai viabil și ferm răspuns pe care poate să-l ofere prefigurărilor sociale. Acesta este cel mai real context al vieții omului, a celui care trebuie să-și guverneze pașii cu înțelepciunea regelui Solomon, dar cu dârzenia lui Aaron – cel ce a întrecut prin credința sa temerile firești ale propovăduirii în mulțime. Atitudinea profetului Aaron a fost chip al Evangheliei, căci prin năzuința sufletului său de a trăi în veșnicie cu Dumnezeu, a pregătit poporul pentru cunoașterea Adevărului Suprem. Citește restul acestei intrări »


Malformaţie a raţiunii: ordonarea alfabetică „literă cu literă”

16/08/2015

AMJ_foto_Delia Floreade Angela Monica JUCAN

De unde, cum şi cui i-o fi venit ideea aranjării alfabetice „literă cu literă”, când exista deja sistemul „cuvânt cu cuvânt”?

Aceste tipuri de organizare alfabetică a informaţiei coexistă de multă vreme, dar bibliotecarii au preferat întotdeauna cuvântul ca unitate de măsură a comunicării. Pe plan mondial, cei care elaborează dicţionare sau indexuri judecă, de multe ori, viceversa, deşi neajunsurile acestei practici ajunse astăzi la modă sunt foarte mari pentru cine consultă respectivele lucrări.

Numele proprii româneşti compuse pot avea ca prim element un substantiv articulat enclitic sau, mai rar, nearticulat. În vorbirea populară, articolul masculinului şi neutrului de număr singular -l nu se pronunţă, dar rămâne un fals articol: -u. De cele mai multe ori, la stabilirea formei literare a unui toponim, a avut câştig de cauză pronunţia localnicilor. Uneori însă a fost preferată forma literară. Astfel, sunt, în ultimul dicţionar enciclopedic, Izvoru Crişului şi Izvorul Tăuşoarelor. Ordonând alfabetic după sistemul literă cu literă, avem, la „izvor”: Izvoru, Izvoru Bârzii [izvorubâ], Izvoru Berheciului [izvorube], Izvoru Crişului [izvoruc], apoi articulatele normal: Izvorul Miron [izvorulm], Izvorul Tăuşoarelor [izvorult], după care articolul ilicit –u revine: Izvoru Muntelui [izvorumun], Izvoru Mureşului [izvorumur], fiindcă, bineînţeles, [izvorum] trebuie să fie după [izvorul]. Poate că, dispuse vertical, anomalia se evidenţiază cu mai mare claritate[1]: Citește restul acestei intrări »


Pledoarie pentru implementarea marketingului în biblioteci

22/07/2015
BJ_Goga_Cluj

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj

Motto: Marketingul este o modalitate de a atrage atenţia oamenilor (Seth Godin)

de Lola Maria PETRESCU (maria.petrescu@bjc.ro), Georgeta TOPAN (georgeta.topan@bjc.ro),
Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj

Printre provocările aduse de cel de-al treilea val este şi extinderea ariei şi importanţei marketingului, care de-a lungul timpului a dovedit că este o artă, o filosofie, o activitate practică, o concepţie şi o ştiinţă în atragerea, cercetarea şi cunoaşterea în vederea împlinirii cât mai bine şi mai prompt a nevoilor publicului deservit, prin oferte competitive care au ca scop satisfacerea, loializarea, fidelizarea şi păstrarea acestuia o perioadă cât mai îndelungată.

Termenul de „marketing” este de origine anglo-saxonă, provenind de la verbul din limba engleză „to market”, care în limba română a fost tradus prin termenii „a vinde, a face tranzacţii pe piaţă”.

Dacă apariţia marketingului a fost determinată cu siguranţă de dinamismul economico-social, impus de revoluţia tehnico-ştiinţifică şi cerinţele consumatorilor, care au devenit tot mai numeroase, mai diversificate şi mai complexe, data apariţiei marketingului este foarte controversată şi disputată de specialiştii domeniului economic. Astfel, unii dintre specialişti sunt de părere că: Citește restul acestei intrări »


COCREAŢIE, COMUNITIZARE, CARACTER: soluţii la colapsul bibliotecilor publice (reacţie la nişte emisiuni ale televiziunii Publika)

21/06/2015
Efectul_domino_cu_cărți_BM_Hasdeu_Chisinau

Efectul domino cu cărţi (Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău)

conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Se vehiculează de mult timp ideea despre colapsul bibliotecilor (nu numai publice, ci şi universitare, şcolare etc). Cititorii s-au rărit prin biblioteci. Se vede cu ochiul liber, dar se simte şi în societate acest abandon al lecturii. Primul semn al abandonului lecturii este vocabularul omului. Oamenii în etate se folosesc de un număr de cuvinte redus, încâlcit cu rusisme[1] iar neologismele nu le întâlnim nici în mass-media. Această problemă devine una de interes naţional, atâta timp cât conducerea unui stat se preocupă de limbă, întâiul element constitutiv al unui popor. Dar aceasta ar fi subiectul altei abordări. Să ne întoarcem la cititorii bibliotecii.

Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională (în repetate rânduri am tras clopotele vizavi de cititori şi statistici în bibliotecile publice) sintetizează cifrele raportate la sfârşitul anului de către bibliotecile raionale şi nici măcar nu au sesizat că cititorul pleacă din biblioteci, nu au intuit complexitatea problemei, nu au demarat (în plan instructiv-metodic şi politic) nimic pentru revitalizarea bibliotecilor publice. De altfel nu există, de facto, o guvernare a bibliotecilor publice conformă Legii cu privire la biblioteci (şi aceasta adoptată cu 18 ani în urmă). Citește restul acestei intrări »


ECHIPA HASDEU: elemente constitutive şi distructive într-o echipă

04/06/2015

de conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Constituirea unei echipe, în definiţie clasică, este un lucru foarte dificil. În definiţie contemporană (echipă performantă, echipă creativă, echipă deşteaptă, echipă profesională, echipă care rezolvă probleme, echipă de strategie, echipă de top, echipă de management etc.), să creezi o echipă este şi mai greu. Unii zic că, în genere, e imposibil.

Biblioteca Hasdeu_Chisinau

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” încă în 2002 şi-a asumat ca valoare instituţională spiritul de echipă. Am muncit mult, şi comunitatea (fondatorii, utilizatorii, societatea civilă, comunitatea profesională etc.) recunoaşte Biblioteca Municipală ca Echipa Hasdeu. Întâlnim această sintagmă nu numai în cadrul reuniunilor profesionale, ci şi în articolele din presă (ziariştii recunosc această sintagmă), în articolele academicianului M. Cimpoi, ale scriitorilor (Iulian Filip, Nicolae Rusu, Vlad Pohilă, Vitalie Răileanu, Dumitru Crudu etc.). Prin muncă insistentă, consecventă, am reuşit să încetăţenim această valoare, şi comunitatea o utilizează ca atare. Odată încetăţenită, am crezut că va lucra permanent, de la sine, pentru noi. Aceasta chiar a funcţionat foarte bine, un timp. Echipa însă trebuie întreţinută, îmbunătăţită, dezvoltată, animată. Şi cred că acţiunile întreprinse în acest sens nu au fost destule, de vreme ce apar când ici, când colo unele fisuri. Filialele, mai ales, nu ajung să facă muncă în echipă pentru că se lasă pradă capcanelor, la prima vedere fireşti, care devin periculoase şi care, ca în cazul bibliotecii-filiale „Ştefan cel Mare”, a avut potenţial letal. Echipa s-a destrămat. Am adunat destulă experienţă (de constituire a unei echipe – Echipa Hasdeu), dar am trăit şi experienţa eşecului unor echipe (cel mai recent exemplu – Filiala „Ştefan cel Mare”), din care pot evidenţia impedimentele, alţii le numesc disfuncţii, de creare a echipei. Citește restul acestei intrări »


Activitatea extramuros – o formă inovativă de activitate sau actualizarea unei forme uitate?

03/05/2015

Lidia Kulikovskide conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Domeniul biblioteconomic a cunoscut schimbări importante care au cauzat atât redefiniri, reorganizări, progrese cât şi regrese, pierderi de teren, de public. Studiile efectuate în diverse ţări (la noi şi fără studii putem constata) demonstrează că s-a erodat masa cititorilor şi s-a restrâns, lent, numărului cititorilor constanţi. În ultimii ani, frecventarea bibliotecilor (nu numai publice) e în stagnare, spun specialiştii europeni, noi zicem, cu referire la Republica Moldova, că e în diminuare. Cauzele sunt multiple. Utilizatorul şi biblioteca relaţionează într-un context informatizat şi digitizat care impune transformări profunde şi nici o prognoză nu arată sfârşitul lor… Context pe care Octavian Paler l-a descris în Paradoxul vremurilor noastre: … Am ajuns până la lună şi înapoi dar avem probleme când trebuie să traversăm strada… Am cucerit spaţiul cosmic, dar nu şi pe cel interior… Scriem mai mult, dar învăţam mai puţin… Plănuim mai multe, dar realizăm mai puţine… Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptam… Am construit mai multe calculatoare… dar comunicăm din ce în ce mai puţin. // … Acestea sunt vremurile noastre… în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior… Vremuri în care citim mai puţin, adăugăm noi.

Pe acest fundal, putem mai uşor vorbi de activitatea extramuros a bibliotecilor, mai uşor putem justifica, sau argumenta necesitatea orientării dinspre intramural spre extramural. Pe acest fundal, ne întrebam: Ce putem face, în acest context, pentru a îmbunătăţi serviciile bibliotecii? Citește restul acestei intrări »


Munca noastră-i teatru, iar tot ce facem e spectacol

31/03/2015

de conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI

Abstract. Teatrul nu este străin bibliotecii, e din acelaşi domeniu – cultural. Asocierea cu teatrul se referă la munca bibliotecarilor, la activitatea bibliotecii în general, pentru că orice acţiune a bibliotecarului şi a bibliotecii contribuie la experienţa care se pune în scenă, scena BM care este sediul central, cu filialele, departamentele, serviciile ei. Autoarea aduce exemple concludente din activitatea Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” pe fiecare componentă a conceptului de teatru, demonstrând că termeni ca producţie, performanţă, metodă, rol, scenariu şi o serie de alţi termeni sunt foarte familiari bibliotecarilor şi încetăţeniţi în vocabularul domeniului biblioteconomic. Atunci când teatrul este modelul operativ al bibliotecii, susţine autoarea, chiar şi cele mai banale sarcini îi pot cuceri pe utilizatori într-un mod memorabil, loializându-i, iar orice muncă observată direct de un utilizator trebuie recunoscută ca act teatral. Bibliotecile au nevoie acum mai mult, mai mult ca altădată, să surprindă utilizatorul. Fără teatru nu se poate! Teatru fac bibliotecarii inventivi, talentaţi, care-şi joacă rolul cu pasiune, oferind interpretări memorabile! Cuvinte-cheie: teatru, scenă, BM, scenariu, reprezentare, spectacol, performanţă, strategie, ofertă, biblioteci-actori, biblioteca actor comunitar.

* * *

Lidia KulikovskiTema, subiectul, mi-a venit dintr-o asociere, în 2012, când se apropia aniversarea a 135-a a Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu” (în continuare BM). A fost perioada în care foarte des mă gândeam la viitorul BM, trecând în revistă momentele şi evenimentele remarcabile, semnificative din ultimii douăzeci de ani. Prin acest exerciţiu am conştientizat faptul că fiecare acţiune a noastră, a instituţiei, contribuie la experienţa care se pune în scenă, în scena BM, care este sediul central împreună cu filialele, departamentele, serviciile ei… De fapt, orice acţiune sau interacţiune a omului cu alţi oameni este teatru, indiferent de scenă – a Teatrului Naţional, a Teatrului de Operă şi Balet, a Teatrului Municipal „Satiricus – I. L. Caragiale” sau BM, piaţă ori stradă. Citește restul acestei intrări »