In memoriam Nicolae Felecan. Non omnis moriar

24/08/2021

de Daiana FELECAN
Universitatea Tehnică  din  Cluj-Napoca,  Centrul  Universitar  Nord  Baia  Mare,  România 

Marile personalități culturale, științifice, au reprezentat modele pentru mulți discipoli, care s-au format sub îndrumarea Domniilor Lor, contrazicând, parcă, afirmația lui Brâncuși: «rien ne pousse à l’ombre des grands arbres»” (Felecan 2020: 358).

Nicolae Felecan
(1941-2020)

Am tot amânat să scriu acest nefericit text și nu pentru că n-aș fi avut ce spune oricând, ci pentru că a reprezentat acea parte, din „ceea ce trebuie” (necesse est) făcut în astfel de circumstanțe, care mi-a revenit mie (Oliviu dixit). Mai explicit, mi-a fost încredințată redactarea necrologului Dascălului meu preferat, socrului meu desăvârșit, Omului meu exemplar. Din 26 noiembrie 2020 – de când cu siguranță fără voia lui, dar din culpa unui conglomerat de nebăgări de / în seamă ale nătângului sistem medical românesc, Nicolae Felecan a trecut Styxul, bătând camaraderește umărul lui Charon – mintea și sufletul mi s-au zăvorât. Au refuzat fie să chibzuiască la nenoroc(ire), fie să ostoiască zarva încremenită de pierdere și să găsească acea liniște ce le-ar fi permis să se aștearnă într-un consens scriptural. O fac acum și simt cum baierele inimii slăbesc și se dezleagă, cum durerea se prelinge într-o multitudine de firișoare vinete și se varsă în albia (Cât de încăpătoare? Cam cât apăsarea unei cruci purtate sisific pe Golgota celor rămași mai în urmă?) organizată geometric în zona de centru-stânga a pieptului. În altă parte și cu alt prilej, notam că noiembrie este luna îndrăgostirii. Când începi să pierzi șiruri de ființe dragi ție atunci, n-o mai poți socoti decât un levant împustiit.

Era tot toamnă, dar era asemănătoare celei ab origine. Era lumină, nu frig și ceață. (Mereu m-am rugat lui Dumnezeu că, dacă va decide să-i ia pe-ai mei înainte-mi, să nu o facă pe frig și ceață. Mă tem că acestea două ar mușca hulpav din mine și părți considerabile din carne mi se vor duce și ele și voi rămâne un trup descărnat, cu ochi înfipți incolor, ale căror lacrimi vor fi înghețat pe modul unei spaime supraomenești).

Era un laborator de chimie, Citește restul acestei intrări »


MARIA GÂRBE, îți zicem „La mulți ani cu sănătate!”

15/08/2021

Maria Gârbe

de Angela-Monica JUCAN

Și Să îți dea Domnul tot ce-ți dorești, / Zile senine și fericite / La mulți ani, să trăiești!

„Eram prin clasa a VI-VII-a – îmi scrie Marta Cordea –, când pândeam pe sub geamurile bibliotecii, să fie ea [Maria Gârbe] de serviciu şi să-mi mai recomande ceva de citit. Apoi, a fost prima mea «profesoară» de biblioteconomie, eu lucrând în primii mei ani de activitate la secţia pentru copii, imediat după terminarea liceului. Ţin minte şi acum prima mea zi de serviciu, când de dimineaţă era o altă colegă, dar eu o aşteptam cu sufletul la gură pe preferata mea. Frumoasă, cu părul lung şi negru”.

Pe Mariana, nu poți conta să-ți dea multe date despre ea.

De aceea încerc o prezentare făcută din păreri de-ale mele, din date reale, exacte (de pe unde le-am putut lua – inclusiv dintr-o fișă întocmită de ea însăși sau de prin articole de-ale ei) și din informații adunate de pe ici, de pe colo.

În puterea zilei. Sufletul pământului.

Mariana e venită în lume (15 august 1949) în mod minunat, în zi de luni, în deschiderea săptămânii, și de ziua Adormirii Maicii Domnului, ea având astfel în aceeași dată și zi onomastică, și zi aniversară. Și s-a născut și a copilărit într-un loc al minunilor, Citește restul acestei intrări »


Memento Livia Bacâru. S-a dus odată cu Eclipsa…

12/08/2021

de dr. Marta CORDEA, dr. Viorel CÂMPEAN

Livia Bacâru
(10 noiembrie 1921 – 11 august 1999)

În 11 august 2021, când au trecut 22 de ani de la ultima eclipsă totală de Soare a secolului XX, putem spune că şi cultura sătmăreană a fost atunci eclipsată prin trecerea în eternitate a Liviei Bacâru.

Livia Bacâru, cercetătoare de origine sătmăreană, poetă sensibilă, înzestrată cu harul traducerii, cum o caracteriza profesorul şi corespondentul de o viaţă, Nae Antonescu, discretă cu propria-i existenţă, modestă, a părăsit existenţa pământeană în ziua Eclipsei totale de Soare din 1999.

S-a născut la 10 noiembrie 1921 la Valea Vinului; suntem deci în prag de centenar al nașterii… Şi-a făcut studiile liceale la Satu Mare. După absolvirea liceului, s-a înscris la Facultatea de Istorie din Bucureşti. Citește restul acestei intrări »


Melania Rusu Caragioiu semnează o declarație de iubire pentru neam și țară

07/08/2021

de Veronica BALAJ

Melania Rusu Caragioiu

Înainte de orice, se cuvine a ne opri, măcar secvențial, asupra cv-ului autoarei întrucât este semnatara multor volume citite atât în România, țara sa de dor, cât și în Canada, țara care a adoptat-o sufletește. Distinsa doamnă, care privește lumea de la înălțimea venerabilă de nonagenar, are o vastă biografie literară, care, dacă ar fi alcătuită în detaliu, ar solicita paginile unei broșuri cu număr considerabil de pagini. Ne vom referi, așadar, numai la câteva foarte puține puncte ale acestei… cărți de vizită. Atât cât să susțină afirmația că avem în atenție o personalitate tenace, iubitoare de limba română și literatură, un exemplar al diplomației exercitată prin cuvânt poetic și prin dragoste de țară.

Doamna Melania Caragioiu, Citește restul acestei intrări »


In memoriam Ioan Chertiție

28/07/2021

Ioan Chertiție
(22 ianuarie 1956 – 27 iulie 2021)

Ioan Chertiție s-a născut în data de 22 ianuarie 1956. Fiu de muncitor și mama casnică, Ioan Chertiţie locuia într-o casă situată în Satu Nou de Sus.

Avea doar şase ani când au demarat lucrările la Penitenciarul Baia Mare. Voiam să văd, să ştiu ce se întâmplă dincolo de sârma ghimpată. (…) Simţeam o atracţie inexplicabilă să ştiu ce este acolo. (Ioan Chertiție)

Pentru că îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în incinta penitenciarului, Ioan Chertiţie a devenit copilul de trupă al militarilor în termen: mânca la popotă împreună cu aceştia, mergea la şcoala de acolo şi, de cele mai multe ori, chiar dormea în dormitorul militarilor.

Ajuns la vârsta maturității, i s-a propus un post de gardian Citește restul acestei intrări »


Centenarul nașterii Arhiepiscopului Justinian Chira, „arhiereul care ne-a arătat pasul lui Dumnezeu în Nordul României” – 28 mai –

28/05/2021

expoziție de carte realizată la Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”

Justinian Chira „născut din părinţii Ilie şi Maria, ţărani evlavioşi, pe data de 28 mai 1921, în satul Plopiş, de Duminica Mare sau Duminica Tuturor Sfinţilor, pe când băteau clopotele de intrat preoţii în slujbă, pruncul familiei Chira, avea să primească la botez numele de Ioan, prevestind de atunci prin gura binecuvântată a moaşei Veronica că „va ajunge om mare!”.

La 22 septembrie 1990, Adunarea Națională Bisericească îl alege episcop în fruntea Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului, căreia i s-a adăugat și Sătmarul. Amintim câteva realizări importante din activitatea sa:

– a pus piatra de temelie la 80 de noi locașuri de închinare și s-au ridicat peste 130 de biserici noi;

 – a crescut numărul preoților de la 325 la 580;

 – a hirotonit peste 400 de preoți și diaconi;

 – s-au înființat încă 3 protopopiate: Vișeu, Chioar, Oaș;

– s-au înființat 2 școli teologice liceale, în Satu Mare și Baia Mare, Secția de Teologie Ortodoxă și Asistență Socială în cadrul Universității de Nord din Baia Mare;

– a sporit numărul de mănăstiri de la 4, în anul 1990, la 30 în prezent.

S-a remarcat Citește restul acestei intrări »


ZOE VIDA PORUMB – invitație la vernisaj!

26/05/2021

Joi, 27 mai 2021, ora 16, pe esplanada Muzeului Etnografic și de Artă Populară Baia Mare, va avea loc vernisajul expoziției intitulate „Broderie” a artistei Zoe Vida Porumb.

Evenimentul este organizat de Academia Română – Secția Arte, Arhitectură și Audiovizual în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, Asociația Ars Transsilvaniae România, Consiliul Județean Maramureș, Primăria Municipiului Baia Mare, Muzeul de Artă – Centrul Artistic Baia Mare, Citește restul acestei intrări »


Cardinalul LUCIAN MUREȘAN, la ceas aniversar!

24/05/2021

În 23 mai, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a împlinit 90 de ani.

Biografie 

Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, în comuna Firiza, azi cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare, județul Maramureș, ca al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru și Maria Mureșan (născută Breban).

Tânărul Lucian Mureșan a urmat școala primară în localitatea natală, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare și a absolvit tot acolo o școală profesională de prelucrarea lemnului. În paralel și-a completat studiile liceale la forma de învățământ fără frecvență. Între 1951 și 1954 a satisfăcut serviciul militar obligatoriu, urmând școala de ofițeri de aviație, la Turnișor, Sibiu. După absolvirea școlii de aviație a fost mutat la Craiova, la batalionul de aviație cu reacție. Conducerea comunistă a armatei a aflat de apartenența lui Lucian Mureșan la Biserica Română Unită cu Roma și l-a considerat indezirabil; de aceea, l-a mutat de la aviație la un detașament de muncă, la șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, iar în 1954 a fost lăsat la vatră.

Dorința sa de a deveni Citește restul acestei intrări »


Locul desfătărilor. Povestiri cu tâlc

19/05/2021

Grapini

O nouă carte marca Grapini. Poate ați citit deja prozele scurte din Cetatea cu nebuni (2000), mini-parabole cu final neaşteptat şi incitant, și ați degustat sfătoșenia povestitorului și horbota vorbelor sale cu tâlc. Sau romanul Capătul lumii (2004), uluitor conglomerat de timpuri şi spaţii, de autobiografie şi cronică, poematic, câteodată parodic, ironic şi satiric, dar neîndoielnic „cu deschidere la mare”. Ori Memorialul cetăţii (2010), vastă panoramă etnografică și fină detaliere a arhetipurilor – locul memoriei ține de atmosferă, de apartenenţă, de ştiinţă de a trăi şi de a muri după norme comunitare. Sau ați citit Capăt de linie (2012), proze scurte pe teme date, continuări molcom-jucăuşe la proze celebre. Ori, poate, Viaţa, de la capăt (2018), care încheie trilogia de la Şanţ. Plasticitate vag-agresivă, masivă și delicată, deopotrivă, a frazei, dimpreună cu ştiinţa rară de a transcrie şi înscena dezlănţuit limbaje.

Dacă nu l-ați citit încă, Locul desfătărilor e tocmai bun pentru o primă întâlnire cu un prozator dintre cei buni. Citește restul acestei intrări »


Artistul și sculptorul DANIEL POP – 50 de ani

19/05/2021

de Adrian Man
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Sculptorii care lucrează metalul sunt zei
Alfonso de la Torre, istoric şi critic de artă din Spania, la inaugurarea Monumentului „România Biruitoare” Bacău, 27 septembrie 2019.

Născut la 18 mai 1971, în Fărcașa, județul Maramureș, Daniel Pop urmează în 1985 Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” din Baia Mare. În anul 2006 a absolvit Academia de arte frumoase „San Fernando” din Madrid. Din 2001 devine asistentul principal și colaboratorul marelui artist canarian Martín Chirino, considerat unul dintre cei mai importanți sculptori spanioli ai secolul XX, fondator al grupului „El Paso”.

Tot în anul 2001 pune bazele atelierului „Esculturas Vidan” la periferia Madridului, specializat pe arta turnării în bronz și a forjării fierului, timp în care colaborează cu diferiți artiști spanioli în realizarea unor sculpturi monumentale, precum Blanca Muñoz (Leónidas, 2004; Perseidas II, 2004; Eclíptica, 2006; Panta rei, 2008; Géminis, 2009), Arturo Berned (Cabeza, 2011), José Carralero (Monumento al cine, 2003) sau Martín Chirino (Arco para el mundo, 2005; Mirada del horizonte II, 2006; Monument to solidarity, 2006; Espiral del Viento II, 2011). Colaborarea cu marele sculptor canarian Martin Chirino va dura până la moartea acestuia, în 2019, la vârsta de 94 de ani.

În anul 2013 Daniel Pop mută atelierul la Baia Mare sub denumirea „Făurar Art” pe care-l Citește restul acestei intrări »