Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume

06/09/2021

Vineri, 3 septembrie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare a avut loc deschiderea Simpozionului internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”.

Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, a fost organizat într-un an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, și a adus Maramureșului ocazia de a fi „promotor al culturii și identității românești în lume”.

În cadrul acestui proiect a fost realizat volumul „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”, Citește restul acestei intrări »


1 iunie – Ziua Internațională a Copilului

01/06/2021

Mesajul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului

​Copiii sunt veniți pe pământ direct din raiul lui Dumnezeu. Ei ne aduc în lume zâmbetul, bucuria, blândețea, bunătatea și sfințenia desăvârșită a Celui singur sfânt prin Sine – Dumnezeu.

​Ei sunt darul și împlinirea, speranța și dăinuirea părinților (mama și tata), ei sunt cununa apostoliei dascălilor, ei sunt comoara Bisericii lui Hristos, ei sunt frumusețea și tinerețea fără bătrânețe a satelor noastre românești, ei sunt continuitatea, normalitatea, înveșnicirea și nemurirea neamului nostru românesc cel iubitor de Dumnezeu și mărturisitor de Hristos.

​Iată ce spune Mântuitorul despre nașterea unui prunc:

„Când femeii îi vine ceasul să nască, se întristează că a sosit ceasul ei (durerile facerii), dar pe când a născut, uită de dureri, de bucurie că s-a născut om (viața) în lume!” (Ioan 16, 21).

​La nașterea fiecărui copil, ca miracol divin, părinții și cunoscuții se întreabă: „Oare ce va fi pruncul acesta?” (Luca 1, 66). Noi nu știm niciodată dinainte ce va fi, Dumnezeu însă știe! Fiecare copil, fiecare om este un proiect unic al lui Dumnezeu, Citește restul acestei intrări »


Cardinalul LUCIAN MUREȘAN, la ceas aniversar!

24/05/2021

În 23 mai, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a împlinit 90 de ani.

Biografie 

Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, în comuna Firiza, azi cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare, județul Maramureș, ca al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru și Maria Mureșan (născută Breban).

Tânărul Lucian Mureșan a urmat școala primară în localitatea natală, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare și a absolvit tot acolo o școală profesională de prelucrarea lemnului. În paralel și-a completat studiile liceale la forma de învățământ fără frecvență. Între 1951 și 1954 a satisfăcut serviciul militar obligatoriu, urmând școala de ofițeri de aviație, la Turnișor, Sibiu. După absolvirea școlii de aviație a fost mutat la Craiova, la batalionul de aviație cu reacție. Conducerea comunistă a armatei a aflat de apartenența lui Lucian Mureșan la Biserica Română Unită cu Roma și l-a considerat indezirabil; de aceea, l-a mutat de la aviație la un detașament de muncă, la șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, iar în 1954 a fost lăsat la vatră.

Dorința sa de a deveni Citește restul acestei intrări »


In memoriam preot academician Iosif Mircea Păcurariu (30 iulie 1932 – 13 ianuarie 2021)

14/01/2021

Iosif Mircea Păcurariu
(30 iulie 1932 – 13 ianuarie 2021)

Iosif Mircea Păcurariu – un mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut pe 30 iulie 1932 în localitatea Ruși, județul Hunedoara, într-o familie de preot. A studiat la Liceul „Decebal” din Deva (1943-1951), la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956), iar apoi a urmat cursuri de doctorat la zi, la specialitatea Istoria Bisericii Române la Institutul Teologic din București (1956-1959). Și-a susținut doctoratul în 1968. A fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961), iar apoi a devenit asistent pentru Latină și Greacă (1961-1970), conferențiar (1970), profesor la Catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. A fost decanul Facultății de Teologie din Sibiu (1992-2000), Citește restul acestei intrări »


Criza bisericească din Ucraina privită din perspectivă panortodoxă

13/02/2019

de Pr. prof. univ. dr. Viorel IONIȚĂ

Fost secretar general al Conferinței Bisericilor Europene
Grand-Saconnex, Elveția

1. Dezbaterile pe tema Autocefalia și modul ei de proclamare la nivel panortodox

1.1. Această temă a fost inclusă pe lista temelor pentru Sfântul și Marele Sinod la prima Conferinţă Panortodoxă Presinodală, desfăşurată între 21-28 noiembrie 1976, la Chambésy, unde au fost reprezentate 13 Biserici Ortodoxe, absente fiind Bisericile din Georgia şi cea din Albania[1]. Reținem ca fapt divers faptul că delegația Patriarhiei Moscovei era condusă la această conferință de Mitropolitul Filaret de Kiev și Galiția, „patriarhul schismatic de astăzi”. Preşedintele întrunirii a fost mitropolitul Meliton de Calcedon, iar secretar mitropolitul Damaskinos de Traupolis. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de vrednicul de pomenire patriarhul Justin Moisescu, pe atunci în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.[2] Această conferință a aprobat lista celor zece teme de pe ordinea de zi a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, listă în care cea de a doua temă era: Autocefalia și modul ei de proclamare. Delegaţiile prezente la această conferință au fost rugate să comunice secretariatului temele pe care doresc să le studieze, din lista celor 10, iar apoi secretariatul va comunica fiecărei Biserici lista cu temele repartizate. Biserica Ortodoxă Română s-a angajat, împreună cu alte Biserici, să trateze următoarele 3 teme: 1. Diaspora ortodoxă; 2. Autocefalia și modul în care trebuie sa fie proclamată şi 3. Autonomia și modul în care trebuie să fie proclamată.[3] Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 325 (1-16 mai)

30/05/2016

Invierea Domnului

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Cu prilejul sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-Vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe când L-au văzut pe Domnul Înviat și pacea pe care El le-a dat-o Sfinților Apostoli, venind în mijlocul lor. Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această zi din an să aducă fiecăruia dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească și, mai ales, fie ca această zi să deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire! Hristos a înviat!

*

Între politică și morală. Între politică și morală, este o prăpastie greu de trecut. Nu o spun eu, ci oameni mari ai istoriei. Un filosof italian, Machiavelli, spunea că în politică n-are ce căuta morala, ci doar interesul. Rareori s-au remarcat conducători de state cu comportare morală, de sfinți. Citește restul acestei intrări »


„În măsura în care, în viaţa zilnică a fiecăruia, triumfă trăirea în Dumnezeu, viaţa lor are profunzime, căci are sens”

18/05/2016

Interviu cu Domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu – directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române

realizat de dr. Stelian GOMBOŞ

Ilie Badescu

prof. univ dr. Ilie Bădescu

Domnul prof. univ dr. Ilie Bădescu s-a născut în data de 9 mai 1948, în localitatea Luncaviţa din judeţul Caraş-Severin, şi este doctor în sociologie, profesor universitar şi cercetător. Este, din anul 2002, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.
În calitate de director, s-a implicat activ în revitalizarea cercetărilor dedicate mediului rural românesc, înfiinţând şi coordonând în cadrul Institutului Departamentul comunităţi şi dezvoltare rurală.
Este autorul a numeroase studii, manuale, monografii, enciclopedii şi tratate de sociologie, dintre care amintim Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii (2002), Tratat de geopolitică (2004), Enciclopedia sociologiei universale (2005), Tratat de sociologie rurală (2009).

Citește restul acestei intrări »


Rugăciunea Neamului

10/05/2016

rugaciune_cruce

Doamne Puternic şi Drept, Doamne – Duh Sfânt, Doamne – Cuvânt întrupat pe pământ,
Coboară, Doamne, din Înalta, Sfânta, Curata Ta Împărăţie, dar Sfântă peste poporul acesta, iertare în neam şi veşnicie, de curăţare sfântă a tuturor oaselor acestui popor, iertare, Doamne, pentru întreg sufletul său.
Doamne Sfânt, Doamne Tare, curăţă Doamne viţa aceasta, pentru rod curat;
Ia, Doamne, de pe ochii săi, din urechile sale, din gura sa, din inima sa, întunericul blestemului, necurăţia făcută şi primită;
Ridică, Doamne, cu puterea Ta, întunericul făcut şi primit;
Săgeata neagră din inimă scoate-o, Doamne, cu sfânt harul tău.
Curăţeşte şi sfinţeşte, Citește restul acestei intrări »


Despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc

20/04/2016

de Stelian GOMBOŞ

Catedrala Mantuirii Neamului RomanescCatedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creştin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificaţii de la cele duhovniceşti-liturgice-teologice până la cele naţionale-arhitecturale-sociale. În acest sens, zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenţei sintezei dintre Biserică şi Neam, precum şi într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale şi culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiţia şi modernitatea, universalul şi particularul, amprenta inconfundabilă a devenirii istoric-religioase şi culturale a poporului român şi amprenta năzuinţelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile ce vor veni. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 319 (1-15 februarie)

03/03/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Mihai EminescuScrisoare către Eminescu (VIII). Bădie Mihai,
Cu câtă bucurie te întorceai tu acasă după lungile tale peregrinări prin lume! Îți revedeai părinții, frații, rudele, consătenii, prietenii, dar și codrul, lacul, câmpiile, locurile pe unde ți-ai petrecut anii copilăriei. Fiecare copac îți era cunoscut, fiecare deal sau vâlcea, fiecare floare și fiecare stea. Erai de-al lor și erau de-ale tale. Parcă te aud vorbind cu fiecare, dar mai ales cu codrii de aramă, cu mândrele păduri de argint: „Codrule, codruțule, / Ce mai faci, drăguțule? / Că de când nu ne-am văzut, / Multă vreme a trecut / Şi de când m-am depărtat, / Multă lume am umblat!”
Doamne, Bădie, câtă vreme aveai tu la dispoziție! Nu aveai televizor, nu aveai calculator, nu tabletă, nu telefon cu internet, nu facebook, nu twiter sau alte minunății de astăzi, mori de tocat timpul, care ne țin ocupați și ziua, și noaptea. Nu mai vedem cerul înstelat, nu câmpul înflorit, nu mai vedem un răsărit sau un apus de soare. Cine mai ascultă astăzi păsările cântând sau frunzele foșnind? Bădie, s-au împuținat și păsările, și frunzele, dar și codrii! Citește restul acestei intrări »