Criza bisericească din Ucraina privită din perspectivă panortodoxă

13/02/2019

de Pr. prof. univ. dr. Viorel IONIȚĂ

Fost secretar general al Conferinței Bisericilor Europene
Grand-Saconnex, Elveția

1. Dezbaterile pe tema Autocefalia și modul ei de proclamare la nivel panortodox

1.1. Această temă a fost inclusă pe lista temelor pentru Sfântul și Marele Sinod la prima Conferinţă Panortodoxă Presinodală, desfăşurată între 21-28 noiembrie 1976, la Chambésy, unde au fost reprezentate 13 Biserici Ortodoxe, absente fiind Bisericile din Georgia şi cea din Albania[1]. Reținem ca fapt divers faptul că delegația Patriarhiei Moscovei era condusă la această conferință de Mitropolitul Filaret de Kiev și Galiția, „patriarhul schismatic de astăzi”. Preşedintele întrunirii a fost mitropolitul Meliton de Calcedon, iar secretar mitropolitul Damaskinos de Traupolis. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de vrednicul de pomenire patriarhul Justin Moisescu, pe atunci în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.[2] Această conferință a aprobat lista celor zece teme de pe ordinea de zi a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, listă în care cea de a doua temă era: Autocefalia și modul ei de proclamare. Delegaţiile prezente la această conferință au fost rugate să comunice secretariatului temele pe care doresc să le studieze, din lista celor 10, iar apoi secretariatul va comunica fiecărei Biserici lista cu temele repartizate. Biserica Ortodoxă Română s-a angajat, împreună cu alte Biserici, să trateze următoarele 3 teme: 1. Diaspora ortodoxă; 2. Autocefalia și modul în care trebuie sa fie proclamată şi 3. Autonomia și modul în care trebuie să fie proclamată.[3] Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 325 (1-16 mai)

30/05/2016

Invierea Domnului

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Cu prilejul sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-Vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe când L-au văzut pe Domnul Înviat și pacea pe care El le-a dat-o Sfinților Apostoli, venind în mijlocul lor. Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această zi din an să aducă fiecăruia dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească și, mai ales, fie ca această zi să deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire! Hristos a înviat!

*

Între politică și morală. Între politică și morală, este o prăpastie greu de trecut. Nu o spun eu, ci oameni mari ai istoriei. Un filosof italian, Machiavelli, spunea că în politică n-are ce căuta morala, ci doar interesul. Rareori s-au remarcat conducători de state cu comportare morală, de sfinți. Citește restul acestei intrări »


„În măsura în care, în viaţa zilnică a fiecăruia, triumfă trăirea în Dumnezeu, viaţa lor are profunzime, căci are sens”

18/05/2016

Interviu cu Domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu – directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române

realizat de dr. Stelian GOMBOŞ

Ilie Badescu

prof. univ dr. Ilie Bădescu

Domnul prof. univ dr. Ilie Bădescu s-a născut în data de 9 mai 1948, în localitatea Luncaviţa din judeţul Caraş-Severin, şi este doctor în sociologie, profesor universitar şi cercetător. Este, din anul 2002, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.
În calitate de director, s-a implicat activ în revitalizarea cercetărilor dedicate mediului rural românesc, înfiinţând şi coordonând în cadrul Institutului Departamentul comunităţi şi dezvoltare rurală.
Este autorul a numeroase studii, manuale, monografii, enciclopedii şi tratate de sociologie, dintre care amintim Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii (2002), Tratat de geopolitică (2004), Enciclopedia sociologiei universale (2005), Tratat de sociologie rurală (2009).

Citește restul acestei intrări »


Rugăciunea Neamului

10/05/2016

rugaciune_cruce

Doamne Puternic şi Drept, Doamne – Duh Sfânt, Doamne – Cuvânt întrupat pe pământ,
Coboară, Doamne, din Înalta, Sfânta, Curata Ta Împărăţie, dar Sfântă peste poporul acesta, iertare în neam şi veşnicie, de curăţare sfântă a tuturor oaselor acestui popor, iertare, Doamne, pentru întreg sufletul său.
Doamne Sfânt, Doamne Tare, curăţă Doamne viţa aceasta, pentru rod curat;
Ia, Doamne, de pe ochii săi, din urechile sale, din gura sa, din inima sa, întunericul blestemului, necurăţia făcută şi primită;
Ridică, Doamne, cu puterea Ta, întunericul făcut şi primit;
Săgeata neagră din inimă scoate-o, Doamne, cu sfânt harul tău.
Curăţeşte şi sfinţeşte, Citește restul acestei intrări »


Despre Catedrala Mântuirii Neamului Românesc

20/04/2016

de Stelian GOMBOŞ

Catedrala Mantuirii Neamului RomanescCatedrala Mântuirii Neamului Românesc reprezintă sinteza ethosului creştin-ortodox al poporului român, zidirea ei implicând variate semnificaţii de la cele duhovniceşti-liturgice-teologice până la cele naţionale-arhitecturale-sociale. În acest sens, zidirea ei se constituie într-un simbol al permanenţei sintezei dintre Biserică şi Neam, precum şi într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale şi culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiţia şi modernitatea, universalul şi particularul, amprenta inconfundabilă a devenirii istoric-religioase şi culturale a poporului român şi amprenta năzuinţelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile ce vor veni. Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 319 (1-15 februarie)

03/03/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Mihai EminescuScrisoare către Eminescu (VIII). Bădie Mihai,
Cu câtă bucurie te întorceai tu acasă după lungile tale peregrinări prin lume! Îți revedeai părinții, frații, rudele, consătenii, prietenii, dar și codrul, lacul, câmpiile, locurile pe unde ți-ai petrecut anii copilăriei. Fiecare copac îți era cunoscut, fiecare deal sau vâlcea, fiecare floare și fiecare stea. Erai de-al lor și erau de-ale tale. Parcă te aud vorbind cu fiecare, dar mai ales cu codrii de aramă, cu mândrele păduri de argint: „Codrule, codruțule, / Ce mai faci, drăguțule? / Că de când nu ne-am văzut, / Multă vreme a trecut / Şi de când m-am depărtat, / Multă lume am umblat!”
Doamne, Bădie, câtă vreme aveai tu la dispoziție! Nu aveai televizor, nu aveai calculator, nu tabletă, nu telefon cu internet, nu facebook, nu twiter sau alte minunății de astăzi, mori de tocat timpul, care ne țin ocupați și ziua, și noaptea. Nu mai vedem cerul înstelat, nu câmpul înflorit, nu mai vedem un răsărit sau un apus de soare. Cine mai ascultă astăzi păsările cântând sau frunzele foșnind? Bădie, s-au împuținat și păsările, și frunzele, dar și codrii! Citește restul acestei intrări »


Primit ca un rege

10/02/2016

de Ioan METEȘ MORAR-CHELINȚANU

Ioan Metes Morar-Chelintanu_b

Ioan Meteș Morar-Chelințanu

Când a plecat pe front în prima bătaie, Şimonu Moaşii, era logodit cu Florica Pintii, o mândreţe de femeie. Strașnică şi zdravănă femeie era Florica Pintii, deşi era tânără, încă nu împlinise optsprezece ani. Pe lângă faptul că era de-o frumuseţe rară, Florica era şi ambiţioasă. Îşi dorea o altfel de viaţă faţă de ceea ce a văzut ea la femeile din Chelinţa. Îi veneau în şezătoare feciori din sat şi lătureni (feciori din alte sate) dar ea l-a aşteptat pe Şimon să se întoarcă din război fiindcă Şimon îi promise tot ce-şi dorea. Spre sfârşitul războiului, Dumnezeu a făcut o minune. Plutonul în care lupta Şimon a trecut prin satul Chelinţa şi Şimon a fost învoit câteva ore să-şi viziteze familia şi logodnica. Neştiind cât va mai dura războiul, Şimon se învoieşte ca Florica să urmeze Şcoala Normală de Fete de trei ani din Oradea. Cu ajutorul Monseniorului Tăutu, Florica se înscrie la cursurile prin care erau calificate ca învăţătoare multe fete. Înainte de sfârşitul celui de al doilea an de studiu, Florica abandonează şcoala şi se căsătoreşte cu Şimon, care cu ajutorul lui Dumnezeu a scăpat nevătămat din război. Citește restul acestei intrări »