Teodor Misaroş, preot de seamă al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria

Teodor Misaroş
(8 decembrie 1921 – 13 iulie 1983)

În urmă cu 100 de ani, pe 8 decembrie 1921 s-a născut la Jula, Teodor Misaroş, preot de seamă al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, fost vicar episcopal şi autor al primei istorii a comunităţilor bisericeşti ortodoxe române din Ungaria.

Teodor Miaroş, fiul lui Nicolae şi al Floarei Misaroş, a făcut studiile elementare la şcoala confesională ortodoxă română din oraşul natal, iar cele secundare la Bichişciaba. A urmat cursurile Academiei Teologice din Cluj, unde a absolvit în anul 1946. În anul 1947 a fost ales şi hirotonisit întru preot pentru comunitatea bisericească ortodoxă română din Săcal, unde a păstorit până în anul 1977. Atunci a fost ales preot pentru parohia Micherechi.

În anul 1970 a dat examenul de licenţă la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, cu teza „Din istoria ortodoxiei din Ungaria”, scrisă sub îndrumarea regretatului pr. prof. dr. Milan Şesan. Între anii 1970–1973 a urmat cursurile de doctorat în Teologie la

„Catedralele eparhiale din România”

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

O carte monumentală cu adevărat despre cele mai monumentale edificii ortodoxe din România a apărut recent, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Editura Basilica din Bucureşti. Albumul cu acest titlu cuprinde informaţii şi imagini ale lăcaşurilor de cult reprezentative care funcţionează cu statutul de „catedrale eparhiale”, aşezate în ordinea lor canonică: Catedrala Mântuirii Neamului, Catedrala Patriarhală Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena Bucureşti, Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa, Catedrala Înălţarea Domnului Târgovişte, Catedrala Adormirea Maicii Domnului Curtea de Argeş, Catedrala Înâlţarea Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi şi Catedrala Voievodală Adormirea Maicii Domnului Buzău, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae şi Sfântul Apostol Andrei Galaţi, Catedrala Înălţarea Domnului Slobozia, Catedrala Sfântul Ierarh Alexandru Alexandria, Catedrala Adormirea Maicii Domnului Giurgiu, Catedrala Sfântul Ierarh Nicolae Tulcea,

Catedrala din Vârşeţ – Chivot şi tabernacol

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Poporul român, prin evlavia sa permanentă şi credinţa sa puternică în Dumnezeu, a zidit lăcaşuri bisericeşti peste tot pe unde l-au aşezat vremurile şi istoria, într-o vatră românească mult mai extinsă decât vatra statului. Aceste edificii de credinţă sunt o mărturie a dăinuirii, a permanenţei şi a vieţuirii creştine, oriunde s-ar afla.

Aşa m-am simţit îndemnat de sufletul meu, stând faţă către faţă cu Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului” din Vârşeţ, un oraş, din Serbia în care românii vieţuiesc astăzi ca „minoritari”, dar în care de fapt sunt „băştinaşi” sau „ctitori”, în ciuda vitregiilor vremurilor şi a dominaţiei altor popoare (ocupaţii austriece, turceşti ş.a.).

Ideea construirii unei biserici româneşti în acest oraş i-a aparţinut profesorului Nicolae Tincu Velia, primul protopop român în aceste locuri, dar reuşita împlinirii acestui vis a trăit-o protopopul Traian Oprea. În 1910 se pune piatra de temelie, iar la 23 mai 1913 se sfinţeşte de către Episcopul Miron Cristea,

Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume

Vineri, 3 septembrie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare a avut loc deschiderea Simpozionului internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”.

Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, a fost organizat într-un an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, și a adus Maramureșului ocazia de a fi „promotor al culturii și identității românești în lume”.

În cadrul acestui proiect a fost realizat volumul „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”,

1 iunie – Ziua Internațională a Copilului

Mesajul Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului

​Copiii sunt veniți pe pământ direct din raiul lui Dumnezeu. Ei ne aduc în lume zâmbetul, bucuria, blândețea, bunătatea și sfințenia desăvârșită a Celui singur sfânt prin Sine – Dumnezeu.

​Ei sunt darul și împlinirea, speranța și dăinuirea părinților (mama și tata), ei sunt cununa apostoliei dascălilor, ei sunt comoara Bisericii lui Hristos, ei sunt frumusețea și tinerețea fără bătrânețe a satelor noastre românești, ei sunt continuitatea, normalitatea, înveșnicirea și nemurirea neamului nostru românesc cel iubitor de Dumnezeu și mărturisitor de Hristos.

​Iată ce spune Mântuitorul despre nașterea unui prunc:

„Când femeii îi vine ceasul să nască, se întristează că a sosit ceasul ei (durerile facerii), dar pe când a născut, uită de dureri, de bucurie că s-a născut om (viața) în lume!” (Ioan 16, 21).

​La nașterea fiecărui copil, ca miracol divin, părinții și cunoscuții se întreabă: „Oare ce va fi pruncul acesta?” (Luca 1, 66). Noi nu știm niciodată dinainte ce va fi, Dumnezeu însă știe! Fiecare copil, fiecare om este un proiect unic al lui Dumnezeu,

Cardinalul LUCIAN MUREȘAN, la ceas aniversar!

În 23 mai, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a împlinit 90 de ani.

Biografie 

Lucian Mureșan s-a născut la 23 mai 1931, în comuna Firiza, azi cartierul Ferneziu al municipiului Baia Mare, județul Maramureș, ca al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei lui Petru și Maria Mureșan (născută Breban).

Tânărul Lucian Mureșan a urmat școala primară în localitatea natală, apoi clasele gimnaziale la Baia Mare și a absolvit tot acolo o școală profesională de prelucrarea lemnului. În paralel și-a completat studiile liceale la forma de învățământ fără frecvență. Între 1951 și 1954 a satisfăcut serviciul militar obligatoriu, urmând școala de ofițeri de aviație, la Turnișor, Sibiu. După absolvirea școlii de aviație a fost mutat la Craiova, la batalionul de aviație cu reacție. Conducerea comunistă a armatei a aflat de apartenența lui Lucian Mureșan la Biserica Română Unită cu Roma și l-a considerat indezirabil; de aceea, l-a mutat de la aviație la un detașament de muncă, la șantierul Hidrocentralei de la Bicaz, iar în 1954 a fost lăsat la vatră.

Dorința sa de a deveni

In memoriam preot academician Iosif Mircea Păcurariu (30 iulie 1932 – 13 ianuarie 2021)

Iosif Mircea Păcurariu
(30 iulie 1932 – 13 ianuarie 2021)

Iosif Mircea Păcurariu – un mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut pe 30 iulie 1932 în localitatea Ruși, județul Hunedoara, într-o familie de preot. A studiat la Liceul „Decebal” din Deva (1943-1951), la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956), iar apoi a urmat cursuri de doctorat la zi, la specialitatea Istoria Bisericii Române la Institutul Teologic din București (1956-1959). Și-a susținut doctoratul în 1968. A fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961), iar apoi a devenit asistent pentru Latină și Greacă (1961-1970), conferențiar (1970), profesor la Catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. A fost decanul Facultății de Teologie din Sibiu (1992-2000),

Criza bisericească din Ucraina privită din perspectivă panortodoxă

de Pr. prof. univ. dr. Viorel IONIȚĂ

Fost secretar general al Conferinței Bisericilor Europene
Grand-Saconnex, Elveția

1. Dezbaterile pe tema Autocefalia și modul ei de proclamare la nivel panortodox

1.1. Această temă a fost inclusă pe lista temelor pentru Sfântul și Marele Sinod la prima Conferinţă Panortodoxă Presinodală, desfăşurată între 21-28 noiembrie 1976, la Chambésy, unde au fost reprezentate 13 Biserici Ortodoxe, absente fiind Bisericile din Georgia şi cea din Albania[1]. Reținem ca fapt divers faptul că delegația Patriarhiei Moscovei era condusă la această conferință de Mitropolitul Filaret de Kiev și Galiția, „patriarhul schismatic de astăzi”. Preşedintele întrunirii a fost mitropolitul Meliton de Calcedon, iar secretar mitropolitul Damaskinos de Traupolis. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a fost condusă de vrednicul de pomenire patriarhul Justin Moisescu, pe atunci în calitate de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei.[2] Această conferință a aprobat lista celor zece teme de pe ordinea de zi a Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, listă în care cea de a doua temă era: Autocefalia și modul ei de proclamare. Delegaţiile prezente la această conferință au fost rugate să comunice secretariatului temele pe care doresc să le studieze, din lista celor 10, iar apoi secretariatul va comunica fiecărei Biserici lista cu temele repartizate. Biserica Ortodoxă Română s-a angajat, împreună cu alte Biserici, să trateze următoarele 3 teme: 1. Diaspora ortodoxă; 2. Autocefalia și modul în care trebuie sa fie proclamată şi 3. Autonomia și modul în care trebuie să fie proclamată.[3]

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 325 (1-16 mai)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Cu prilejul sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-Vă aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe când L-au văzut pe Domnul Înviat și pacea pe care El le-a dat-o Sfinților Apostoli, venind în mijlocul lor. Fie ca lumina Învierii Domnului să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această zi din an să aducă fiecăruia dintre noi puterea jertfei în credință, înțelegere și mărturisire, dragoste frățească și, mai ales, fie ca această zi să deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea mică a căii spre mântuire! Hristos a înviat!

*

Între politică și morală. Între politică și morală, este o prăpastie greu de trecut. Nu o spun eu, ci oameni mari ai istoriei. Un filosof italian, Machiavelli, spunea că în politică n-are ce căuta morala, ci doar interesul. Rareori s-au remarcat conducători de state cu comportare morală, de sfinți.

„În măsura în care, în viaţa zilnică a fiecăruia, triumfă trăirea în Dumnezeu, viaţa lor are profunzime, căci are sens”

Interviu cu Domnul prof. univ. dr. Ilie Bădescu – directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române

realizat de dr. Stelian GOMBOŞ

prof. univ dr. Ilie Bădescu

Domnul prof. univ dr. Ilie Bădescu s-a născut în data de 9 mai 1948, în localitatea Luncaviţa din judeţul Caraş-Severin, şi este doctor în sociologie, profesor universitar şi cercetător. Este, din anul 2002, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române.
În calitate de director, s-a implicat activ în revitalizarea cercetărilor dedicate mediului rural românesc, înfiinţând şi coordonând în cadrul Institutului Departamentul comunităţi şi dezvoltare rurală.
Este autorul a numeroase studii, manuale, monografii, enciclopedii şi tratate de sociologie, dintre care amintim Noologia. Cunoaşterea ordinii spirituale a lumii (2002), Tratat de geopolitică (2004), Enciclopedia sociologiei universale (2005), Tratat de sociologie rurală (2009).