ROMÂNI PE MELEAGURI CANADIENE

29/05/2014

(fragmente – selecţie făcută de redacţie)

de Lenuţa BURA POP

AcasaAşa cum într-o viaţă de om se întâmplă multe lucruri neprevăzute, mi s-a întâmplat şi mie ca prin anul 2006, pe când aveam vârsta de 69 de ani, să ajung tocmai peste ocean, în oraşul Calgary, din Canada. Fiind pensionară şi pensia fiind mică, am luat exemplul tinerilor şi am plecat la muncă peste hotare. Prin anumite împrejurări, am ajuns şi în familia unei nepoate, care după revoluţia din 1989, asemenea multor tineri din România, a emigrat în Canada. Prin intermediul familiei ei, am cunoscut mai mulţi români de toate vârstele, printre care şi copii. Una dintre cunoştinţele mele din Calgary, de care m-am ataşat sufleteşte foarte mult, a fost domnul Sabău. Un domn de peste optzeci de ani, emigrat de peste treizeci de ani şi cu multă experienţă de viaţă.

Acest domn inimos, pentru a mă ajuta să-mi petrec timpul de şedere pe acele meleaguri mai uşor, m-a introdus într-un grup de seniori români, care se întâlneau o dată pe săptămână într-un parc numit „Devoniam Gardens”, parc care era amenajat la etajul patru al unei clădiri impunătoare, cu multe etaje. Parcul era în aşa fel aranjat şi gospodărit încât aveai senzaţia că te afli într-un loc obişnuit, pe pământ, doar că acesta era acoperit, foarte bine luminat şi aerisit. În tot parcul se puteau admira copăcei şi tufişuri prin care zburau şi ciripeau vrăbiuţe. Mai puteai admira o cascadă din care curgea apa la vale prin pâraie amenajate, pe care din loc în loc erau bazine cu peşti frumos coloraţi, alei cu foarte multe flori, verdeaţă, bănci de odihnă şi un loc de joacă pentru copii. Citește restul acestei intrări »