Melania Rusu Caragioiu semnează o declarație de iubire pentru neam și țară

de Veronica BALAJ

Melania Rusu Caragioiu

Înainte de orice, se cuvine a ne opri, măcar secvențial, asupra cv-ului autoarei întrucât este semnatara multor volume citite atât în România, țara sa de dor, cât și în Canada, țara care a adoptat-o sufletește. Distinsa doamnă, care privește lumea de la înălțimea venerabilă de nonagenar, are o vastă biografie literară, care, dacă ar fi alcătuită în detaliu, ar solicita paginile unei broșuri cu număr considerabil de pagini. Ne vom referi, așadar, numai la câteva foarte puține puncte ale acestei… cărți de vizită. Atât cât să susțină afirmația că avem în atenție o personalitate tenace, iubitoare de limba română și literatură, un exemplar al diplomației exercitată prin cuvânt poetic și prin dragoste de țară.

Doamna Melania Caragioiu,

CÂTEVA CUVINTE DIN LABORIOASA MEA EXISTENȚĂ, „compte rendu” către spiritul meu, la împlinirea vârstei de 90 de ani – Ing. Melania Rusu Caragioiu

Melania Rusu Caragioiu, pseudonim Mélanie Russo, poetă, prozatoare și publicistă, s-a născut pe data de 24 mai 1931, la Ilteu, Arad, România. Părinți sunt Ioan și Ilma Rusu. Tatăl a fost impiegat de mișcare, ulterior, șef de gară. Este inginer și are atestare în biblioteconomie. A fost bibliotecar la Biblioteca Județeană Timișoara în perioada 1974-1988.

MRC face parte din generația de învățăcei ante Reforma Învățământului, absolvind un liceu teoretic de cultură generală, Liceul pentru fete, fondat de călugărița Elena Ghiba Birta – Arad, liceul purtând acest nume.

Se specializează în agronomie, Inst. Politehnic – Timișoara, Institutul agronomic Timișoara, promoția 1951-1956.

Activitatea sa ocupă mai multe planuri: agronomie, creație literară, activitate de profil biblioteconomic, asistentă socială oficială, studentă la o a doua facultate,

Gânduri care tot revin…!

de Ioan MICLĂU-GEPIANU, Australia

Motto:

„… Fiecare suntem o oglindă în care ne privim; zâmbim sau ne strâmbăm, dar așa cu distinsă delicatețe, pentru că orgoliul oamenilor nu prea admite să fie criticați!”

I. M. Gepianu

 … Tocmai despre asta doresc să scriu acum, despre aceste gânduri care deseori ne asaltează, tot revin, dar fiind deseori fără prea mare importanță, le nesocotim. Unele cei drept pot fi și nonsensuri, dar totuși ne atrag. Eu bunăoară mă tot gândeam la aceste haruri/daruri cu care poeții și prozatorii sunt dăruiți. Poezia și proza sunt genuri literare care diferă doar prin forma de prezentare, dar etica sau estetica tematicilor rămânând identice, sub cupola Artelor literare, beletristice sau teatrale.

Unii consideră pe scriitorul de vers mult mai dăruit, oricând fiind apt a scrie o proză bună, iar scriitorul bun la proză, mai greu va scrie versuri!!

Nu știu adâncimile acestor daruri înnăscute ființei umane, poate fi acea transcendență genetică, sau mai simplu zis daruri dăruite de divinitatea lui Dumnezeu, fiindcă toți copiii sunt îngeri la naștere, și, apoi mediul natural și social de viață în care se ridic, cresc, aduce opera în sine.

Las însă problematica celor de specialitate, nu din orgoliu, ci zâmbind în sinceritatea mea, de vechi breslaș al scrisului care încă pe mine nu mă cunosc bine.

Și să nu mă întind cu vorba, fiind de o formație autodidactică, am căutat a învăța căile artei literare dintr-o voință pe care iar încerc ai găsi izvorul.

Fericirea a făcut să întâlnesc în lumea asta literară o doamnă poetă excelentă, dar și excelentă prozatoare

Poezii din Maramureș, în revista „Observatorul” din Toronto!

Poetul maramureșean Vasile Dan Marchiș este publicat cu un grupaj de poezii în prestigioasa revistă „Observatorul” din Toronto, Canada.

Vasile Dan Marchiș

Acestea pot fi lecturate

E nevoie de… presă românească!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Ne-am revendicat mereu în istorie de la statutul de „sedentari”. Probabil că am şi fost „cel mai sedentar popor al Europei”. O bună bucată de vreme. Căci înainte-vreme, de aici din Bazinul Carpaţilor se pare că au pornit populaţiile spre celelalte zări. Aici erau zăcămintele de sare, iar civilizaţiile nu se puteau edifica decât acolo unde se găsea acest important produs pentru viaţă, azi atât de hulit. Cel puţin aşa susţin cei mai importanţi istorici europeni.

În ultimii ani românii au devenit cel mai migrator popor al noii Europe. Circa 20% dintre concetăţeni au luat destinul în braţe şi azi îi găsim în Italia, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Franţa ş.a.m.d. Numărul celor care au plecat dincolo de fruntariile ţării nici nu se ştie cu precizie deoarece unii ies din ţară cu buletinul şi acolo unde ajung se descurcă în fel şi chip fără să se înregistreze oficial. Oricum, se ştie că există aglomeraţii europene cu mare pondere românească: Castellon de la Plana, Coslada, Arganda del Rey, Milano, Roma ş.a.

Cu un astfel de fenomen nu se poate lupta. Nici nu ştiu dacă este cazul. Probabil că „lecţia de serviciu” ar trebui să fie cea a comunităţii româneşti din Montreal.

SALUTĂM APARIȚIA CELEI DE A TREIA „ANTOLOGII BILINGVE” ROMÂNĂ-ENGLEZĂ, STARPRESS CANADA, 2021, realizată de LIGYA DIACONESCU

de Melania RUSU CARAGIOIU

Suntem cu toții prinși într-un concern cultural mondial, în care popoarele își strâng cu drag și grijă valorile și le prezintă ca o identitate națională, care contribuie la împlinirea civilizației universale.

Mândria de a putea ține pasul sau de a concura la evaluarea din primele locuri a tot ce este nou și pozitiv, este un puternic stimulent în a crește valorile unui neam. În acest context, fiecare mică sau mare unitate contribuie cu tot ce este mai bun, dar nu într-un sens egoist, ci în sensul dăruirii și altora din tot ce realizează, spre o bucurie deplină universală, dar spre a sublinia și păstrarea identității neamului.

Acestea au fost principiile care au dus, după îndelungi tratative, la apariția de implementare a Legii Limbii Române, stabilindu-se data sărbătoririi în 31 august a fiecărui an calendaristic.

Au urmat pregătiri minuțioase în multe centre culturale din România.

Încă de prin anul 2011,

UNIVERSUM. Antologie de literatură contemporană. Autori români de pretutindeni, vol. 2

(recenzie)

de Vasile BELE

„UNIVERSUM” – Antologie de literatură contemporană. Autori români de pretutindeni, vol. 2, a apărut în condiții excepționale la Editura GLOBART UNIVERSUM, Montreal, Canada, 2020, ISBN 978-1-7773321-3-6 (softcover) – 978-1-7773321-8-1 (e-book), pag. 400, în care sunt antologați un număr de 46 de scriitori, poeți, prozatori.

Volumul are și un motto: „Sensul existenței și datoria fiecărui om este creația”, care aparține lui Mircea Eliade, pag. 3, iar pe coperta 4, (spate), senior editorul și coordonatorul acestei antologii – johnny ciatlos deak, scrie: „un univers de culori și de miresme unice, impregnat în creațiile de excepție ale autorilor a dat naștere acestui buchet sublim, ce poartă numele universum”.

„Antologia UNIVERSUM cuprinde, în cinci volume, creațiile literare cu tematică universală ale scriitorilor români aflați în diverse colțuri ale lumii, care și-au manifestat dorința de a participa. În aceste volume sunt cuprinse creații literare diverse îmbogățind astfel vastul univers al literaturii române contemporane. Doresc să subliniez importanța și avantajele participării autorilor la o antologie cu tematică universală spre satisfacția și deliciul cititorului care va beneficia de o lectură plăcută și diversificată, cutreierând paginile acestui 《florilegium》”, pag. 4, afirmă, perfect adevărat, în CUVÂNTUL EDITORULUI, Johnny CIATLOS DEAK.

Am achiesat acestei idei culturale, acestui amplu proiect cultural,

Antologia scriitorilor români contemporani de pretutindeni

COMUNICAT

AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE pentru „ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DE PRETUTINDENI/ STARPRESS/ SYDNEY, AUSTRALIA, 2021”

ÎN ACEST SENS se vor realiza ÎNSCRIERILE SCRIITORILOR la SECŢIUNILE POEZIE, PROZĂ, ESEU, INTERVIU, RECENZII, REPORTAJ, CRITICĂ LITERARĂ, CĂLĂTORII etc., începând cu dată de 3 ianuarie 2021.

Avem alături DE NOI sprijinul maestrului BEN TODICĂ – Radio-tv Producer MELBOURNE AUSTRALIA și al maestrului IOAN MICLĂU (GEPIANUL), directorul bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila N.S.W., Australia.

Daruri de suflet, din îndepărtata Canadă!

 „Sub influența dorului de plai, a multelor amintiri, ale copilăriei, ale activității din țară, am început să scriu mult și să public mult!”

MELANIA RUSU CARAGIOIU
Montreal, Canada

O donație de cărți, din partea distinsei noastre colaboratoare, Doamna Melania Rusu Caragioiu, îmbogățesc de astăzi colecția Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Dorind să se adreseze și cititorilor noștri prin cartea la raft, au sosit prin curier, la biblioteca noastră, tocmai din Canada, via maritim, câteva din cărțile Domniei sale.

Cum în provincia Québec, unde locuiește doamna Melania Rusu Caragioiu, se vorbește franceza, autoarea are multe cărți pentru copii, în limba franceză, cărți scrise de alți autori, cărți bogat ilustrate color.

Vă mulțumim Distinsă Româncă, MELANIA RUSU CARAGIOIU!

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

* * * * * *

Melania Rusu Caragioiu – „Am 89 de ani, sunt ardeleancă de lângă Săvârșin. M-am născut în Defileul Mureşului, sub poala Munţilor Zarandului. Am crescut în căuşele frumoase ale României.

Artiști canadieni de origine română: Amatto Checiulescu și Sergiu Ștefanschi

de Florica GHEORGHESCU / Toronto

De mult vreau să scriu despre acești doi artiști, care au contribuit la strălucirea artei coregrafice românești și a celei internaționale, care au colaborat cu alți mari balerini, coregrafi și ansambluri de balet din toată lumea. S-au stabilit în Canada de mulți ani. Amatto de 38, iar Sergiu de 49 de ani. De fiecare dată, însă, m-am oprit în fața hârtiei întrebându-mă „oare voi reuși să evidențiez pe deplin calitățile acestor artiști?” Multitudinea preocupărilor lui Amatto sau intensa activitate scenică a lui Sergiu? În cele din urmă m-am hotărât, și la insistențele domnului Puiu Popescu… voi scrie despre amândoi… Îi cunosc de mulți ani pentru că am colaborat în emisiuni și filme de televiziune. Nu pot uita ce tineri și frumoși erau.!.. Cât talent aveau…

Să vorbim însă despre intrarea lor pe marea poartă a artei.