14 martie 1881: Adoptarea legii de constituire a Regatului României

14/03/2021

România a fost recunoscută ca stat independent în urma Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. În anul 1878 domnitorul (principele) Carol I de Hohenzollern a primit titlul de „alteță regală”.

În anul 1881 a fost modificată Constituția din 1866, pentru a specifica, printre altele, faptul că din acel moment șeful statului va fi numit rege, iar România, regat sau monarhie constituțională (Regatul României).

Ideea constituirii Regatului României aparținuse oamenilor politici de la Bucureşti, încă de când țara noastră îşi cucerise cu enorme sacrificii materiale şi umane, independenţa în Războiul din 1877-1878, însă puterile europene nu se grăbeau să trateze România ca partener egal în complexul relaţiilor internaţionale, Citește restul acestei intrări »


665 de ani – Ţara Moldovei

02/07/2014

de Sergiu GĂBUREAC

O aniversare dragă nouă, moldovenilor şi tuturor românilor. Prilej de a reaminti o istorie tulburătoare, plină de fapte eroice şi evenimente ce explică vremurile pe care le trăim, cu mari emoţii, în prezent.

MoldaviaMoldova, nume ce provine de la râul omonim, în care şi-a găst sfârşitul căţeaua credincioasă a maramureşanului Dragoş, primul descălecător consemnat pe aceste plaiuri. Cercetătorii dau numelui frumoasei Ţări, tot soiul de etimologii, mai mult sau mai puţin controversate şi credibile. Unii istorici avansează ca dată a fondării Moldovei anul 1285. Cert este că în 1359, un alt cneaz din Maramureş, Bogdan I, trece în Moldova, îl detronează pe nepotul lui Dragoş, Balc, şi declară independenţa Moldovei. Urmaşiii lui Bogdan I au unificat sub stăpânirea lor tot teritoriul dintre Carpaţi, Nistru, Dunăre şi Marea Neagră, punând în calea tătarilor tabere de mercenari secui, de la care au rămas toponimice ca Mikloshély (Miclăuşeni), Vàrhély (Orhei), Kis-Jenö (Chişinău) sau Csupor (Ciubărciu, azi Ciobruci).

Dar şi până la Dragoş, multe seminţii au trecut peste daci / bolohoveni / volohoveni / brodnici: pecenegi, cumani, slavi, tătari, unguri… lăsând urme, materiale şi spirituale, în evoluţia autohtonilor.

Astfel, Principatul Moldoveia fost stat european timp de peste cinci veacuri. În timpul lui Roman I (1391-1394), pe care hrisoavele îl numesc voievod al Moldovei de la munţi şi până la mare, graniţele Moldovei fiind formate la vest de Munţii Carpaţi, la est de râul Nistru, în nord de râurile Nistru şi Ceremuş, în sud graniţa era formată de Marea Neagră, DunăreSiret şi Milcov.

Mai târziu, Principatul este împărţit administrativ în Ţara de Sus, cu capitala la Suceava şi Ţara de Jos, cu capitala, vremelnic, la Bârlad, cu 24 de Ţinuturi: Cernăuţi, Hotin, Soroca, Rădăuţi, Suceava, Dorohoi, Botoşani, Cârligătura, Neamţ, Iaşi, Lăpuşna, Orhei, Putna, Roman, Tecuci, Vaslui, Tutova, Bârlad, Covurlui, Frumoasa, Ciubărciu, Obluciţa, Chilia şi Cetatea Albă. Vremurile potrivnice au făcut ca vecini lacomi să muşte adânc din trupul Ţării. Ce a mai rămas din moştenirea lăsată de Ştefan cel Mare, ciuntită la nord şi la est, s-a unit, în 1859, cu Ţara Românească. Câţiva ani mai târziu Principatele Unite devin România, stat care îşi cucereşte prin jertfe de sânge independenţa în 1878. Devine regat în 1881, sub conducerea unui prinţ neamţ, Carol I, care s-a dovedit a fi credincios poporului român şi făuritor al României moderne.

Cum s-a ajuns ca peste 54% din trupul Moldovei, apărată de brava armată a lui Ştefan cel Mare să fie cotropit de alte seminţii? Citește restul acestei intrări »