Ion Miloș, pe urmele lui Ovidiu

Ion Miloş
(16 februarie 1930 – 5 decembrie 2015)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Am primit recent un pachet consistent cu cărți, reviste, ziare și pliante culturale de la prietenul Vasile Barbu din Uzdin, Serbia. După ce l-am cunoscut mi-a fost greu să-i dau un nume de „botez publicistic”, deoarece întrecea orice perimetru denominativ. Să-i zici „Misionarul român” sau „Apostolul de la Uzdin” sau să-i spui „Luminătorul”, „Fondatorul”, „Sămănătorul”?! M-am păstrat între barierele modestiei și simplității sale paradigmatice, dar am încercat să țin legătura cu un om atât de legat de Patria Limbii Române. I-am mulțumit pentru dar, însă El, Poetul ajuns pe post de „exponent-manager” și Mecena pentru tot și toate mi-a replicat că nu se pune astfel problema, din moment ce, prin contribuția mea instituțională și cu gestul inițiatic al lui Gheorghe Mihai Bârlea, Vasile Morar și Nicolae Scheianu, au ajuns la Uzdin și la românii din jur patru troițe sculptate în Maramureș, spre a fi plantate în spații de performare a credinței ortodoxe. 

Mulțumiri domnului director Mircea Petean!

Mulțumim colaboratorului nostru Mircea Petean, directorul Editurii Limes, respectiv directorul onorific al Revistei de cultură și atitudine CRONOGRAF, pentru cuvintele alese adresate Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și directorului instituției, dr. Teodor Ardelean, așternute în paginile revistei mai sus menționate nr 3(23), an VI, septembrie 2021.

Din carnetul editorului

de Mircea PETEAN
Poet, director Editura Limes, Cluj-Napoca

Fără o bună colaborare cu bibliotecile județene și universitare, municipale, orășenești sau chiar sătești, nici un editor din țara aceasta nu ar avea șanse de succes. Am avut norocul de a cunoaște oameni de carte adevărați, conducători de astfel de instituții – unii dintre ei le-au refăcut din temelii, alții le-au remodelat, astfel încât să corespundă necesităților unei lumi aflată într-un proces de perpetuă înnoire. I-aș numi aici și acum pe câțiva dintre ei, cu care am avut un parteneriat extraordinar: regretații Traian Brad (Cluj-Napoca) și Ioan Popișteanu (Constanța); apoi, Doru Radosav, Valentin Orga (fostul și actualul director al BCU Lucian Blaga din Cluj-Napoca), Zanfir Ilie (Galați), Dumitru Ghiță (Călărași), Gh. Gabriel Cărăbuș (Suceava), Doina Popa, Adrian Grănescu (Cluj-Napoca), Mioara Pop (Alba Iulia), Florica Pop (Zalău), Ligia Mirișan (Oradea), Nicolae Busuioc, Catinca Agache, Camelia Leonte (de la Biblioteca Județeană Gheorghe Asachi din Iași), Teodora Fântânaru (Focșani), Corina Teodor (Târgu-Mureș), Constantin Bostan (Piatra Neamț), Echim Vancea (Sighetu Marmației) ș.a., să mă ierte cei pe care nu i-am pomenit. Între ei, însă, cel mai impozant și mai vrednic a fost și este Teodor Ardelean.

Nu cred în reîncarnare. Şi totuşi!

Revista „Nord Literar”, nr. 5, mai 2021

Cu volumul „Între real și imaginar. Incursiuni în proza fantastică franceză din secolul al XIX-lea” (2020), Gheorghe Glodeanu – teoretician profesionist al literaturii fantasticului – își extinde călătoria în beletristica genului, investigând narațiuni din literatura franceză. În cronica asupra acestei lucrări, Delia Muntean urmărește excursul teoretic, autorii și operele analizate. Săluc Horvat conturează cu pricepere portretul lui Niculae Gheran, după cum este surprins în volumul „La spartul târgului. Interviuri și 75 de dedicații