„Mă împiedic de treptele timpului meu”

31/07/2021

de Florica BUD

Îl cunosc pe Gelu Dragoș de mult timp. Dar cine nu îl cunoaște pe Gelu? „Lasă-mă să cad lângă nopțile lungi”, zice poetul, mereu prins între datorie și vise. Dar, Gelu Dragoș este în primul rând dascăl, om de vază în comuna sa, părinte, făuritor de reviste școlare, vector de cultură între sate, sat și oraș, între oamenii de cultură ai orașului Baia Mare, chiar și atunci… „Când poezia și poetul devin o osie în lemn”. Conducător al unui cenaclu cunoscut, cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, el este și un ziarist destoinic, scriitor și nu în ultimul rând, poet.

„Sunt rouă, iarbă, izvor și vis”. Ce simplu își definește complexitatea, în dorința de a fi înțeles de cei din jur! Clocotind de seva ce vine din rădăcini bine înfipte în glia strămoșească, declară cu lejeritate: „Mai trag o brazdă prin cuvinte/ înnobilând cum se cuvine”. De altfel în casa în care a văzut lumina zilei Gelu, nu doar el, adună cuvinte alese, căci Domnul și-a întors fața către familia sa. Iar, ursitoarele au fost darnice, binecuvântând familia Dragoș, gospodari de vază ai comunei Mireșul Mare și pe cei doi copii talentați și sârguincioși. Citește restul acestei intrări »