Am avut norocul să îl cunosc

18/05/2020

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

dr. Teodor Ardelean

Din Chișinăul cel cu inimă română îmi vin mereu vești proaspete, mai bune – mai rele, de la prietenul statornic și neîntinat cu compromisuri contemporane, Vasile Șoimaru. Despre cărți, despre fapte demne, despre biruințe asupra celor puțini la suflet, asupra neputințelor, despre frământări și proiecte de viitor pentru neamul nostru din Basarabia. Le citesc și-mi pare că îl aud chiar pe Fratele Vasile rostind, deoarece de la momentul cunoașterii noastre, la prima lansare a albumului Românii din jurul României în imagini la Baia Mare vocea mi s-a întipărit atât de adânc, încât orice vorbă a sa vine pe buzele mele în registrul său vocal inconfundabil. Ultima veste, însă, trimisă în 15 mai la ora 00:28, m-a umplut de tristețe funciară. A trecut la cele veșnice, cu doar câteva zile înainte de lansarea ultimului său volum intitulat „Am avut norocul să îi cunosc”, bibliotecarul, ziaristul, scriitorul, cărturarul, lingvistul, patriotul… Vlad Pohilă. Românul absolut, lingvistul doct, omul total, naționalistul înflăcărat, militantul activ pentru limba română, statornicul paznic la farul conștiinței românești. Profesorul de limba română din Biblioteca Hasdeu, cum scrie Mariana Hârjevschi, directoarea Bibliotecii Municipale Chișinău, „împăratul cărților” cum generos l-a botezat la o întâlnire bilaterală, la Biblioteca „Maramureș” din Chișinău, Lidia Kulikovschi, pe atunci director general al aceleiași biblioteci minunate, cu care, din august 1991 avem relații nezdruncinate de frățietate culturală. Un erou bun din cea mai bună carte pe care am citit-o în ultimii treizeci de ani, Cartea Vieții Românești de Obște! Un contemporan din lanțul cel mai prețios de oameni pe care Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova o cuprinde cu demnitate și curaj. Pe cât sunt de nestatornici și indiferenți cei mai mulți politicieni de dincolo de Prut, pe atât de consecvenți, bravi, curajoși, neînduplecați cărturarii, cei care au pornit în bătălia pro-românism încă din anii opresorului roșu de la Răsărit și au continuat-o neînfricat după aceea, când alte hidre dinlăuntru se așezau de-a curmezișul adevărului istoric.

 

Vlad Pohilă
(1953-2020)

Vlad Pohilă s-a născut la 6 aprilie 1953, în satul Putinești, raionul Florești, Citește restul acestei intrări »


Mama, nume sfânt

15/04/2020

de Adrian ȚURCAN

Un singur nume vreau s-aud,
Un nume să-l tot cânt,
Căci nu-i un altul mai plăcut,
Mai dulce pe pământ.

Citește restul acestei intrări »


Flori pentru mama

15/04/2020

de Bogdan CIUDIN

Primăvara iarăși vine,
Vine cu flori parfumate
Glasuri de copii aline
Pe toloacă-s adunate

Citește restul acestei intrări »


Dansul insectelor!

15/04/2020

de Leo DICUSAR

E seară! e o oră târzie,
Totul împrejur parcă este pustiu…
Doar vietățile mici parcă au sărbătoare,
Se îmbrățişează, coboară, şi iarăşi se aruncă în aer.
Nu pot să zic nimic, încerc să păstrez tăcerea,
Ca nu cumva, ca nu cumva… să sperii liniştea.
Dar… nici nu am terminat să mă gândesc ,
Când totul s-a spulberat cu două aripi negre
Şi o privire rece şi înflăcărătoare apăru.
Da, este duşmanul lor, vreun şoarece de noapte,
O! Cât de crudă este viața,
Cât de mult m-am întristat.  

Citește restul acestei intrări »


COCREAŢIE, COMUNITIZARE, CARACTER: soluţii la colapsul bibliotecilor publice (reacţie la nişte emisiuni ale televiziunii Publika)

21/06/2015
Efectul_domino_cu_cărți_BM_Hasdeu_Chisinau

Efectul domino cu cărţi (Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău)

conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI,
director general, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Chişinău

Se vehiculează de mult timp ideea despre colapsul bibliotecilor (nu numai publice, ci şi universitare, şcolare etc). Cititorii s-au rărit prin biblioteci. Se vede cu ochiul liber, dar se simte şi în societate acest abandon al lecturii. Primul semn al abandonului lecturii este vocabularul omului. Oamenii în etate se folosesc de un număr de cuvinte redus, încâlcit cu rusisme[1] iar neologismele nu le întâlnim nici în mass-media. Această problemă devine una de interes naţional, atâta timp cât conducerea unui stat se preocupă de limbă, întâiul element constitutiv al unui popor. Dar aceasta ar fi subiectul altei abordări. Să ne întoarcem la cititorii bibliotecii.

Ministerul Culturii, Biblioteca Naţională (în repetate rânduri am tras clopotele vizavi de cititori şi statistici în bibliotecile publice) sintetizează cifrele raportate la sfârşitul anului de către bibliotecile raionale şi nici măcar nu au sesizat că cititorul pleacă din biblioteci, nu au intuit complexitatea problemei, nu au demarat (în plan instructiv-metodic şi politic) nimic pentru revitalizarea bibliotecilor publice. De altfel nu există, de facto, o guvernare a bibliotecilor publice conformă Legii cu privire la biblioteci (şi aceasta adoptată cu 18 ani în urmă). Citește restul acestei intrări »