Pe „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” la Sighetu Marmației

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Sighetu Marmației: Palatul Comitatens (azi Curtea Veche), Palatul Cultural Astra, Biserica Romano-Catolică, Palatul Reduta (azi Cinematograf Mara), Biserica Reformată

Fotoreportaj

Recent au avut loc o succesiune de evenimente care toate vin și contribuie esențial la promovarea turistică a Maramureșului. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean”, care cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private, a luat un premiu special la Atena, la cea de-a XIV-a ediție a conferinței „Revitalizarea Turismului European prin Cultură, Patrimoniu și Creativitate”; includerea Muzeului Maramureșean, cu două dintre obiectivele sale: Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, cotat cu două stele, şi Casa Memorială „Elie Wiesel”, cotată cu o stea în prestigiosul ghid aniversar Michelin – „România 500. Peisaje, destinații, experiențe” – din acest an, precum și acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu maramureșeanului Dumitru Pop Tincu, continuatorul marelui meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța, de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Aceste evenimente, însumate, m-au determinat să realizez o incursiune, cu tentă de fotoreportaj, la câteva dintre obiectivele enumerate mai sus, în special casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Maramureșean. Altfel spus, două zile de imersiune în identitatea culturală, etnografică, artistică și istorică la nord de Țara Maramureșului – Giulești, Sighet, Sarasău, Săpânța.

Periplu prin „ANOTIMPUL MARAMUREȘ”

de Mioara BACIU

Miroase-a toamnă prin pridvorul sufletului… Parfum de crizantemă-mi doruiește dor de „ANOTIMPUL MARAMUREȘ”, care, deși a trecut cu viteza luminii prin clepsidra veșniciei, s-a întrupat în fiecare potecă ce duce spre inima mea. Zilele petrecute în Tabăra de creație literară „OPREȘTE-MĂ, LA TINE, MARAMUREȘ! OPREȘTE-MĂ, ÎN TINE, ANOTIMP!”, au reprezentat o veritabilă hrană spirituală, „vinovați” fiind organizatorii și truditorii evenimentului: prietenul-fenomen Vasile Bele, cunoscutul și apreciatul învățător Gelu Dragoș și îndrăgitul poet popular Nelu Danci.

De departe cea mai așteptată tabăra literară, datorită frumuseții răpitoare a Maramureșului, a dăruirii organizatorilor sus-menționați, precum și datorită calității invitaților veniți din toate colțurile țării, a marcat începuturile „anotimpului Maramureș”, care și-a încremenit frumusețea în sufletele noastre avide de frumos.

După un anevoios drum de aproximativ 15 ore (de la locul plecării: Galați), care părea că nu se mai termină, am ajuns pe meleagurile binecuvântate ale Maramureșului și ne-am cazat la Baia Mare,

The ROBELO’s întregeşte colecţiile Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”

Romanian Best Location – sau pe scurt The Robelo’s –  este o misiune asumată şi, implicit, o revistă care vine în întâmpinarea turiștilor prin conectarea acestora cu locațiile deosebite din România. Cei care şi-au asumat această misiune, organizaţi într-o asociaţie/într-un club, sunt un grup de proprietari independenţi de pensiuni şi hoteluri, care s-au dedicat cu pasiune excelenţei în serviciile de ospitalitate. (sursa: robel.ro)

Principalul atu al ROBELO este calitatea proprietăților atent selecționate. Pe lângă modalităţile on-line de promovare a acestora colectivul a editat, până în prezent, 4 numere ale revistei The Robelo’s, care se caracterizează, printre altele, prin: grafică excepţională, calitate superioară a hârtiei (velină) şi fotografii de înaltă clasă.

Cele 4 numere, chiar în mai multe exemplare, fac, deja, parte din colecţiile Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, graţie colaboratorului nostru statornic Ilie Tudorel, (re)cunoscut artist care,

Pamfil Bilţiu – Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică

de Gelu DRAGOȘ

O carte de colecţie, o carte reprezentativă pentru Maramureş, ne propune neobositul etnolog Pamfil Bilţiu şi colaboratoarea şi consoarta lui, Maria Bilţiu. Apărută în condiţii grafice deosebite, ea se numeşte „Ioan Stan Pătraş şi zestrea sa artistică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, editura „Cetatea Romei”, director dr. Nicoară Mihali (carte-simbol, tocmai bună pentru a putea fi oferită turiştilor care ne trec pragul).

Demersul domnului Pamfil Bilţiu este salutar fiindcă Maramureşul, dacă se identifică cu ceva, se identifică cu porţile maramureşene, bisericile de lemn, folclorul de pe Iza şi Mara şi în mod excepţional cu „Cimitirul vesel” din Săpânţa.

Din Cuvântul de început, numit „Argument” aflăm că: „Lucrarea noastră îşi propune să umple un gol resimţit de multă vreme. Prin ea ne propunem să analizăm şi să tratăm opera meşterului Ioan Stan Pătraş sub toate aspectele ei,