Fenomenul Săpânţa

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Revista „Familia Română”, născută la Oradea „Mare”, dar „altoită” şi amplificată la Baia Mare în ultimii ani până la nivelul de „cea mai răspândită şi cunoscută publicaţie românească în lume”, a ajuns la numărul 1 (48), aprilie 2013*. Pe copertă, mereu „construită” cu măiestrie artistică dintr-un albastru sfânt românesc, nealterabil şi netransmisibil, ilustraţia şi titrarea spun totul printr-o sintagmă simplă. Numărul e dedicat, cu deschidere unghiulară maximizată, „Fenomenului Săpânţa”. Aşa am numit întreg buchetul de „odoare sfinte” din această aşezare maramureşeană, devenită în primul rând prin Cimitirul său Vesel „cea mai cunoscută localitate românească în lume”.

Acum, la Săpânţa, celebrului cimitir i se adaugă şi Mănăstirea Săpânţa Peri, a cărei biserică din lemn s-a „urcat” spre ceruri

Pamfil Bilţiu – Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică

de Gelu DRAGOȘ

O carte de colecţie, o carte reprezentativă pentru Maramureş, ne propune neobositul etnolog Pamfil Bilţiu şi colaboratoarea şi consoarta lui, Maria Bilţiu. Apărută în condiţii grafice deosebite, ea se numeşte „Ioan Stan Pătraş şi zestrea sa artistică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, editura „Cetatea Romei”, director dr. Nicoară Mihali (carte-simbol, tocmai bună pentru a putea fi oferită turiştilor care ne trec pragul).

Demersul domnului Pamfil Bilţiu este salutar fiindcă Maramureşul, dacă se identifică cu ceva, se identifică cu porţile maramureşene, bisericile de lemn, folclorul de pe Iza şi Mara şi în mod excepţional cu „Cimitirul vesel” din Săpânţa.

Din Cuvântul de început, numit „Argument” aflăm că: „Lucrarea noastră îşi propune să umple un gol resimţit de multă vreme. Prin ea ne propunem să analizăm şi să tratăm opera meşterului Ioan Stan Pătraş sub toate aspectele ei,

Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, ediția a șaptea 14 – 21 august 2016 prezintă SATELE UNITE ALE MARAMUREȘULUI

Comunicat de presă

Asociația Interculturală de Tradiții, prin fondatorul acesteia, Peter Hurley, organizează cea de-a șaptea ediție a proiectului Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, în perioada 14 – 21 august 2016.

Festivalul creat de Peter Hurley are ca scop promovarea și susținerea satelor românești păstrătoare de tradiții, pe care irlandezul le consideră adevărate comori vii. La această ediție, a șaptea, satele maramureșene au înțeles importanța mesajului acestuia și au decis să se implice, prezentându-și fiecare specificul local.

„Într-un efort comunitar cu adevărat impresionant și remarcabil la nivel național, nemaiîntâlnit într-un festival în România, toate cele 63 de sate din Țara Maramureșului s-au activat să participe, fiecare cu câte un eveniment – mai mic sau mai mare – unde vizitatorii pot să se întâlnească cu valorile autentice ale satului tradițional.” – declară Peter Hurley.

„S-a pregătit o serie impresionantă de interacțiuni, noi le zicem micro–călătorii, concepute pentru oameni cu interese diferite și specifice, dar toți conectați la un scop comun: descoperirea și aprecierea culturii satului tradițional viu, o călătorie plăcută și sănătoasă către propriile obârșii. Creăm PUNȚI! Punți între rural și urban – fie acesta urban românesc sau străin. Punți între generații – mai ales generații din zona rurală, mai ales în Maramureș. Vrem să confirmăm că valorile autentice au relevanță pentru tineri, din oraș și din sat.”

Festivalul Drumul Lung spre Cimitirul Vesel, ediția 2016, deschide o cale de comunicare, între România rurală și România urbană, transmițând un mesaj național de solidaritate, în numele celor peste 12.000 de sate din România.