Ieşirea la propovăduire

04/06/2017

Pogorararea Sfantului Duh

Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le
în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. (Matei 28, 19)

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

Mântuitorul Hristos a lăsat ucenicilor Săi mai multe porunci cu caracter de testament, adică oarecum obligatoriu, deci pentru a fi îndeplinite.

Una dintre ele este tocmai aceasta pe care am menţionat-o deja, legată de momentul când Iisus îi trimite pe apostoli în lume zicându-le: „Mergând, învăţaţi toate neamurile” şi cerându-le să le boteze în numele Sfintei Treimi. Citește restul acestei intrări »


Setea de Duh

18/06/2016

pogorarea-duhului-sfant

Predică la Duminica Pogorârii Duhului Sfânt

Motto: De este între voi însetat cineva,
să vină la Mine şi să bea.
(Ioan 7, 37)

de pr. prof. univ. dr. Theodor DAMIAN

Există într-adevăr o apă fizică, materială, necesară pentru împlinirea setei trupeşti, dar există şi o apă spirituală, necesară împlinirii setei duhovniceşti, tot aşa cum există o hrană materială, trupească, şi una spirituală, duhovnicească. Desigur că, în textul amintit, Mântuitorul se referă la apa spirituală, căci şi în alte împrejurări – confirmând aceasta – a vorbit de hrana duhovnicească, ca de exemplu atunci când a zis: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu orice cuvânt al lui Dumnezeu” (Luca 4, 4). Dar cuvântul lui Dumnezeu este Adevărul, căci Iisus s-a declarat pe Sine ca fiind Adevărul, El fiind şi Cuvântul lui Dumnezeu.

Deci celui căruia îi este sete şi aleargă la Hristos aceluia îi este sete de cuvântul lui Dumnezeu, de Adevăr. Citește restul acestei intrări »


La cules de maci…

18/06/2016

de Gelu DRAGOŞ

Pogorararea Sfantului DuhDe fiecare dată, Rusaliile aveau o semnificaţie aparte pentru mine, deoarece ieşeam din canoanele şi plictisul pe care ţi-l dă, la acea vârstă, o slujbă ortodoxă obişnuită, de duminică, ieșind, de data asta, în ţarină, în necunoscutul fascinant din punctul de vedere al unui băieţel de câţiva anişori, de la ţară.

Îmi amintesc cu nostalgie că eram de vreo patru-cinci ani, şi bunica Iuliana îmi amintea că după slujba din biserica din mijlocul satului vom merge în ţarină, Pă Ruptură, şi să fiu atent să nu-mi murdăresc hainele şi mai ales să nu mă îndepărtez de tatăl meu, Aurel, ca să nu mă pierd. Citește restul acestei intrări »


CINCIZECIMEA – POGORÂREA SFÂNTULUI DUH. Tâlcuirea Mitropolitului Hierotheos Vlachos. „Este fiu al lui Dumnezeu numai cel ce Îl are în el pe Duhul Sfânt”

23/06/2013

pogorarea-duhului-sfant

de Mitropolit Hierotheos Vlachos

Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvânt.ro/2012/06/03/cincizecimea-predica-hierotheos-vlachos/ )

„Înainte de a Se urca la cer, Hristos le-a poruncit ucenicilor ca, după Înălţarea Sa, aceştia să se întoarcă la Ierusalim şi să aştepte acolo până ce vor fi înveşmântaţi cu putere din cer. Aşadar, El le-a făgăduit ucenicilor că vor lua Duh Sfânt, despre Care a vorbit în timpul vieţii Sale.

Făgăduinţa lui Hristos s-a împlinit la cincizeci de zile după Paşti şi la zece zile după Înălţarea Sa la ceruri. Atunci, Biserica prăznuieşte Cincizecimea, prin care este cinstită Sfânta Treime, după care, în ziua următoare, este sărbătorit şi slăvit Duhul Sfânt. Prin urmare, praznicul Cincizecimii este o sărbătoare a Sfintei Treimi.

Analizând sărbătoarea Cincizecimii, nu ne vom referi în amănunt la cea de-a treia Persoană a Sfintei Treimi, adică la Duhul Sfânt, ci vom sublinia doar acele fapte şi acele învăţături ale Sfintei Scripturi şi ale Sfinţilor Părinţi care se referă la Hristos. Prin urmare, vom pune mai mult accentul pe faptele hristologice care au legătură cu Duhul Sfânt. Dar pentru că nu există hristologie în afara triadologiei, trebuie să ne referim şi la dogma legată de Taina Sfintei Treimi.

Sărbătoarea Cincizecimii a fost inclusa între cele douăsprezece mari praznice împărăteşti ale Bisericii pentru că este ultima sărbătoare a sfintei iconomii. Întruparea lui Hristos a avut drept scop biruinţa asupra morţii şi venirea Preasfântului Duh în inimile oamenilor. De altfel, se cunoaşte faptul că scopul vieţii bisericeşti şi duhovniceşti este de a ne face mădulare ale Trupului lui Hristos şi de a lua Duh Sfânt. Acestea două sunt indisolubil legate între ele.

Cuviosul imnograf spune că Cincizecimea este ultima sărbătoare din cele care se referă la reînnoirea omului: „Praznicul cel după praznice şi cel mai din urma sa-l praznuim noi, credincioşii, în chip luminat; aceasta este Cincizecimea, plinirea făgăduinţei şi a sorocului”.

Astfel, dacă Bunavestire a Maicii Domnului este începutul sfintei iconomii şi al întrupării Cuvântului, ziua Cincizecimii este punctul final, pentru că atunci omul s-a făcut prin Duhul Sfânt mădular al Trupului înviat al lui Hristos.

Acestea sunt coordonatele între care se încadrează Cincizecimea, alături de toate celelalte fapte legate de Duhul Sfânt şi de Hristos, pentru că nu putem concepe hristologia în afara pnevmatologiei (învăţături despre Duhul Sfânt), şi nici pnevmatologia în afara hristologiei. Citește restul acestei intrări »