de Ofelia MARIAN
MOTTO: Teatrul nu e nici meserie, nici divertisment,
ci omul regăsit în superioara lui umanitate
(Gina Patrichi)
În această primăvară se împlinesc două decenii de când ne-au părăsit doi mari actori: Gina Patrichi (8 martie 1936, Bucureşti – 18 martie 1994, Bucureşti) şi George Constantin (3 mai 1933, Bucureşti – 30 aprilie 1994, Bucureşti). Veniţi pe lume primăvara, în acelaşi oraş, la interval de trei ani, au trecut Styxul în acelaşi an şi aceeaşi primăvară, la interval de o lună şi ceva. Să fie un joc al întâmplării? Nu caut răspuns, ci mă uit pe Google la imaginile lor. Recursul la memorie e tulburător. Mă pierd în negura amintirilor privind monitorul calculatorului, şi prima secvenţă care îmi vine în minte cu cei doi e cea din Livada cu vişini, spectacol regizat pentru televiziune de Cornel Todea, spectacol a cărui premieră a avut loc în 3 iunie 1975 şi a fost reluat de-a lungul timpului la Televiziunea Română. Acolo George Constantin, interpretase rolul lui
Lopahin iar Gina Patrichi pe cel al Andreevnei Liubov. Atunci aveam doar 13 ani, vârstă la care, bineînţeles, Cehov îmi era total inaccesibil, aşa că spectacolul a trecut neobservat mulţi ani, răstimp în care auzisem multe despre el şi în care pasiunea mea pentru teatru creştea vizibil. Noroc că pelicula s-a păstrat şi am avut privilegiul să văd acel spectacol de câteva ori la maturitate, ceea ce m-a ajutat să pătrund în labirintul creator al marilor actori pe care îi redescopeream cu fiecare apariţie televizată, cinematografică şi de teatru radiofonic. Citește restul acestei intrări »