In memoriam: Teofil Părăian

29/10/2022

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Arhimandrit Teofil Părăian,
n. 3 martie 1929, Topârcea, județul Sibiu –
d. 29 octombrie 2009, Cluj

S-a stins ca o făclie ce lumina în întunericul din jur! Cine ar fi crezut că-l va chema Dumnezeu atât de curând! Era atât de necesar aici, în mijlocul lumii noastre de azi. Încă un mare duhovnic ne-a părăsit. L-am putea situa în rândul altora precum Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Ilarion Argatu, Constantin Galeriu şi alţii câţiva la fel.

Şi, totuşi, Părintele Teofil era mai presus decât toţi aceştia. Toţi avuseseră bucuria de-a avea vederea trupească întreagă, de a putea citi, de a putea umbla singuri, de a vedea lumea şi frumuseţile ei. Nimic din toate acestea nu-i fusese dat Părintelui Teofil Părăian. Pe el îl trimisese Dumnezeu în lume orb. Numai cel care are vederea slăbită poate înţelege ce înseamnă a fi orb din naştere!

Cu ani în urmă am avut o emisiune la Televiziunea „Datina” din Tr. Severin cu Valentina, Citește restul acestei intrări »


140 de ani de la moartea generalului de origine română, Gheorghe Pomuţ

12/10/2022

12 octombrie 1882 – S-a stins din viaţă, la Sankt Petersburg, Gheorghe Pomuţ, general american, născut într-o familie românească din Jula, în 1818.

A luptat în Revoluţia de la 1848, de partea revoluţionarilor maghiari, primind gradul de căpitan. După plecarea în America, s-a remarcat în Războiul civil american. În ultima parte a vieţii sale a fost diplomat american la curtea imperială rusă de la St. Petersburg.  Citește restul acestei intrări »


Ana Podaru – O poveste printre stele

07/10/2022

de Mariana MOGA

Ana Podaru
(27 oct. 1974 – 7 oct. 2019)

Prietenii sunt greu de găsit, mai greu de păstrat și foarte greu de uitat. În urmă cu 3 ani literatura contemporană a pierdut o poetă, iar noi, cei care am cunoscut-o, o colegă deosebită. Am rămas în inferioritate numerică, dar viața continuă fiindcă regulile și spectatorii o cer.

Când moartea îți ia un prieten, îți ia și una dintre conexiunile cu trecutul, o prezență pe care te-ai bazat în viitor. În consecință, o constantă a dispărut.

A spune cuvintele potrivite în situații potrivite este o adevărată formă de artă. Mi-aș fi dorit să nu scriu aceste rânduri făcând referire la trecut, să nu povestesc despre cum am cunoscut-o și perceput-o pe poeta Ana Podaru.

Născută la 27 octombrie 1974 în comuna Nicolae Bălcescu din județul Bacău, ca fiică a Magdei și a lui Alexandru Doboș, poeta Ana Podaru părăsește această lume în luna octombrie 2019, pe data de 7, în Haywards Heath un oraș din comitatul West Sussex, regiunea South East, Anglia, înainte de a împlini 45 de ani.

Și-a petrecut copilăria la o margine de sat, alături de două surori şi un frate. Profesoara sa de limba română din școala gimnazială – Irene Vaculick – a știut să-i cultive dragostea pentru carte, o dragoste ce explodează Citește restul acestei intrări »


22 august: Moartea Ecaterinei Teodoroiu

22/08/2022

La data de 22 august 1917* a murit în luptele de la Mărășești, cea supranumită „Eroina de la Jiu”, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, prima femeie ofițer din armata română care și-a sacrificat viața pe câmpul de luptă.

Ecaterina Teodoroiu pe numele său adevărat Cătălina Toderoiu şi-a început activitatea în război ca infirmieră la spitalul din Târgu Jiu, după care a cerut să lupte pe front, remarcându-se în luptele de la Jiu şi Filiaşi, unde a fost rănită la ambele picioare. Însuși regele Ferdinand I i-a acordat personal la data de 19 martie 1917, distincția „Virtutea militară” şi a fost avansată la gradul de sublocotenent, primind în același timp comanda unui pluton din Regimentul 43 Infanterie. În fruntea acestui pluton a căzut eroic în seara zilei de 22 august 1917, în timpul bătăliei de la Mărăşeşti, fiind răpusă de două gloanțe ce au lovit-o în piept.

A fost înmormântată iniţial pe valea Pârâiaşului, Citește restul acestei intrări »


Comemorarea Liviei Bacâru

19/08/2022

de Maria GÂRBE

Livia Bacâru
(10 noiembrie 1921 – 11 august 1999)

Povestea cercetătoarei de origine sătmăreană Livia Bacâru este de-acum cunoscută (n. 10 noiembrie 1921 – m. 11 august 1999). A fost bibliolog, traducătoare, poetă. După absolvirea Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti s-a stabilit în capitală.

A început să lucreze la Biblioteca Academiei Române din București, întâi ca bibliograf, apoi paleograf până în anul 1970. A cercetat cartea sub toate aspectele ei: ca obiect, conţinut, ilustraţie, legătură, fără să neglijeze nici posesorii şi însemnele de proprietate a cărților. 1970 este și anul în care îi apar două volume: „Catalogul incunabulelor din Biblioteca Academiei Române” şi biografia literară „Constantin Cantacuzino Stolnicul – Un umanist român”, volum alcătuit în colaborare cu istoricul literar și bibliologul Corneliu Dima-Drăgan.

În perioada 1970-1974, Livia Bacâru a fost redactor principal la „Revista bibliotecilor”, pentru rubrica „Istoria cărţii şi a bibliotecilor”. În această perioadă își intensifică activitatea publicistică. Astfel, a publicat Citește restul acestei intrări »


In memoriam PAUL ANTONIU

19/08/2022

Sunt 2 ani de când viața noastră a împietrit dintr-odată, privind lung în urma ta și neînțelegând nimic. 2 ani de când a început să meargă șchiopătat, fără tine. 2 ani de când bastonul tău stă rezemat de perete în bucătărie, în același colț și de când locurile ocupate la masă sunt cu minus unu. Multe din lucrurile tale au încremenit în casă deodată cu tine, ca și când te-ar aștepta… 2 ani de praf așternut peste muzica și cărțile tale și peste carnețelul tău scris de mână, din ce în ce mai tremurat, de pe masa din camera ta.

Noi suntem bine, dacă te-ntrebi… de fapt… nu, nu suntem bine, Citește restul acestei intrări »


Cuvintele

19/08/2022

de Anca PAUL

Paul Antoniu
(n. 02.02.1937 – d. 19.08.2020)

Îți amintești de toate câte-am uitat să-ți spun?
Sau n-am putut, sau n-am știut sau nu am vrut…
Degeaba-ncerc acuma cuvinte să adun
Și să-ți trimit, când, după nori, ai dispărut.

Cuvinte-albastre, blânde, la fel ca ochii tăi
Cuvinte-nalte, albe și bătrâne, ca tine,
Mă uit în sus și ele-s duse departe, pe-alte căi,
Și tot mai fum și tot mai rar povestea ta devine.

Citește restul acestei intrări »


Franz Liszt a compus o „Rapsodie română”

31/07/2022

de Mária BERÉNYI

Franz Liszt
(22 octombrie 1811 – 31 iulie 1886)

Franz Liszt, unul dintre cei mai renumiţi pianişti ai tuturor timpurilor, originar din Ungaria a folosit în creaţiile sale elemente din folclorul maghiar. Puţini cunosc faptul că el a fost atât de impresionat de muzica populară românească încât a compus o „Rapsodie română”. Aceasta după un turneu de mare succes în Transilvania, Muntenia şi Moldova, unde a fost primit ca un adevărat prinţ.

Turneul său a fost evocat de presa vremii şi prezentat pe larg în volumul „Exemplul strămoşilor”, al cercetătorului Arpad Arvay, publicat la editura Kriterion din Bucureşti. În timpul călătoriei sale prin Transilvania spre Muntenia, Liszt, care, în fiecare seară, în locurile unde a poposit, a fost întâmpinat de lăutari, şi-a notat doinele, horele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale.

Liszt a ajuns la Bucureşti la 16 decembrie 1846 şi a fost întâmpinat de călăreţi purtători de făclii, îmbrăcaţi în costume de gală, Citește restul acestei intrări »


Dialoguri despre Augustin Buzura

13/07/2022

Luni, 11 iulie, la Fondul Documentar al Academiei Române, pornind de la cartea „Dialoguri în Centrul Europei” (vol. I și II), de Gheorghe Pârja, apărută la Editura Fundației Culturale Române, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a organizat activitatea „DIALOGURI DESPRE AUGUSTIN BUZURA” (22 septembrie 1938 – 10 iulie 2017), cu ocazia comemorării scriitorului, la cinci ani de la trecerea sa în eternitate. Volumele amintite reprezintă o culegere de interviuri ale jurnalistului Gheorghe Pârja cu participanți la cursurile de limbă, cultură și civilizație românească organizate începând cu anul 1995, de Fundația Culturală Română, al cărei președinte a fost academicianul Augustin Buzura.

Moderatorul evenimentului, dr. Teodor Ardelean a mărturisit că prin publicarea unor articole în aceste volume, autorul a dat „un aer proaspăt” unor gânduri, oameni și întâmplări frumoase și a adus în discuție editorialul semnat de Gheorghe Pârja în „Graiul Maramureșului” care poartă titlul „Augustin Buzura și ieșirea Maramureșului în lume”.

Redăm mai jos câteva dintre gândurile Citește restul acestei intrări »


Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 11 – 15 iulie 2022 la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

11/07/2022

Luni, 11 iulie

ora 10.00, Salonul artelor

Începe seria a doua a Atelierului de pictură coordonat de Claude Vincent Van Waeyenberghe, artist metaloplastician francez. O colaborare între Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare și Colegiul de Arte Baia Mare.

ora 13.00, Fondul Documentar al Academiei Române

Pornind de la cartea „Dialoguri în Centrul Europei” (vol. I și II), de Gheorghe Pârja, Editura Fundației Culturale Române, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” organizează activitatea „DIALOGURI DESPRE AUGUSTIN BUZURA” (22 septembrie 1938 – 10 iulie 2017), cu ocazia comemorării scriitorului Citește restul acestei intrări »