de Marian PETRUŢA
http://www.RoUSA.blogspot.com
Comerţul cu cereale
Cererea la producţia de cereale, de pe piaţa europeană, dar şi americană, era extrem de mare şi în continuă creştere la începutul anilor 1800. Una din problemele majore cu care fermierii se confruntau erau metodele de recoltare neproductive şi transportul extrem de dificil spre pieţele de desfacere. Aceste două probleme au fost însă rezolvate odată cu apariţia căilor ferate şi invenţia primei maşini mecanice de treierat.
Invenţia îi aparţine lui Cyrus McCornick, un mecanic, care şi-a deschis în 1847 prima fabrică de produs cositoare mecanice. Acesta producea 450 de maşini de treierat pe an, reuşind să aibă un succes foarte mare.
McCornik însă nu s-a lăsat mulţumit cu una cu două şi a dorit să îşi crească producţia şi totodată să îi convingă pe agricultori că merită să facă investiţia de bani în maşinăria lui, care costa 120 de dolari. Pentru că mulţi fermieri nu ştiau sau nu credeau că au nevoie de o astfel de maşinărie, plus că ea costa destul de mult, acesta a venit cu o idee inovatoare, fiind pionierul a ceea ce azi numim: reclamă şi credit. Pentru că mulţi dintre cei care aveau nevoie de maşina lui nu aveau banii necesari să o cumpere, decât după ce recoltau şi îşi vindeau marfa, McCornik şi-a trimis agenţii cu pliante publicitare, cu declaraţiile celor care i-au utilizat deja produsul, cât şi cu utilajul propriu-zis, dând astfel posibilitatea ca oamenii să-l poată cumpăra dacă făceau o plată de 30 de dolari, restul urmând să fie plătiţi după ce îşi vindeau cerealele. Totodată cumpărătorilor li se oferea garanţia că dacă utilajul de treierat se strică sau nu funcţionează aşa cum le era explicat în pliantele publicitare, aceştia îşi primeau banii înapoi. Citește restul acestei intrări »