SFÂNTUL DIN MONTPARNASSE

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, Jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.

„Se izolase de exterior printr-o uşă ţărănescă, o amintire din copilărie: odată intrat pe această uşă, uitai de civilizaţie. Cuptorul de gătit din cărămidă, cel de încălzit uneltele şi de topit metalele, păreau mai aproape de păstorul homeric, decât de oraşul modern. Constantin uitase tentaţiile Parisului; hiberna luni întregi, ascultând şi transformând în artă pulsul naturii.

Avea nevoie de concentrare maximă, pentru a da formelor viaţă. Cocoşul său se ridica în zbor şi parcă auzeai cucurigul lui vesel. În Leda, lebăda cu capul şi gâtul contopite într-o singură mişcare, cântă un cântec de dragoste în marmură albă sau bronz strălucitor. Piatra devine fluidă în Peşte,

Ursitoarele la leagănul lui Brâncuși

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, Gorj, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român, ales membru postum al Academiei Române.

„Când se naşte un prunc, ursitoarele vin la troaca în care va fi legănat şi-i depun gheme cu fir de lână toarsă. Sunt ursitoare în lungi văluri albe şi ursitoare în văluri negre. Ursitoarele albe aduc gheme albe şi ursitoarele îndoliate, gheme negre.

…

Ursitoarele au pus în leagănul lui Brâncuşi ghemul cel mare şi negru al pribegiei de locul natal, cu firul cel mai lung, pentru un prunc obişnuit al plaiurilor gorjene. Oltenii pleacă în pribegie pe timp limitat, dar se întorc la cuibul lor. Mor îngropaţi în glia lor ancestrală.

…

Ursitoarele au mai pus în leagănul lui Brâncuşi, alături de ghemul cel mare şi negru, un ghem mare şi alb. A fost ghemul osârdiei şi al artei moderne,

„SĂRUTUL este piatra fundamentală a unei mari opere moderne”

19 Februarie 2020 – 144 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„SĂRUTUL prezintă doi îndrăgostiţi într-o strânsă îmbrăţişare. Vedem doar partea de sus a trupurilor lor; ei sunt goi, dar nu ostentativ. Trunchiul bărbatului este o masă nediferenţiată; pieptul femeii, cuprins în forma bărbatului este uşor profilat şi doar sugerează plinătatea în planul în care se află. Mai izbitor decât prezența trupurilor este faptul că cei doi îndrăgostiţi sunt ochi în ochi, fixaţi într-o scrutare nesfârşită, în timp ce buzele li se unesc.

Fiecare element din imaginea compactă este tematic şi citirea acestei lucrări are loc treptat, pe măsură ce observăm că părul bărbatului este drept în timp ce al femeii este ondulat; părul lui merge spre tâmple, despărţit printr-o cărare, iar al ei e lăsat pe spate; braţele femeii sunt deasupra, cele ale bărbatului dedesubt; degetele ei, curbate spre interior, presează uşor capul bărbatului de al ei; mâinile lui, mai drepte, mai rigide, susţin trupul ei;

Brancusi, a proud Romanian

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

EUROPALIA focuses on Romania, and its flagship event is a prestigious retrospective of Constantin Brancusi (1876-1957).

5 things you should know about the man who might just be the greatest sculptor of the 20th century:

1. THE ROOTS

Brancusi, a proud Romanian, grew up in a poor household in the tiny village of Hobița. From the age of 7 he roamed the countryside as a shepherd and held several menial jobs like cooper, potter and dyer. Till the end of his life Brancusi would dress in the way of the Romanian peasants, serve his guests traditional Romanian food, and loved to sing Romanian folk songs.

2. CECI N’EST PAS UN “I”

Chances are no one will know who you are talking about in Romania when you mention the name ‘Brancusi’. Not that he’s not well known there, quite the contrary, as Romania is rightly very proud of their most famous artist. It’s just that they pronounce it differently. The ‘I’ is not the letter ‘I’ but rather a mark to indicate the pronunciation of the ‘s’. So in Romanian you would say ‘bran-koosh’.

3. THE WALK

Expoziţia personală de artă fotografică itinerantă: „BRÂNCUŞI – Calea nesfârşită a luminii”

Dedicată: Zilei Naţionale a Patrimoniului Mondial UNESCO din România, 16 noiembrie 2019.

Expune: Tudorel ILIE, Baia Mare, judeţul Maramureş

COMUNICAT DE PRESĂ

Expoziţia personală de artă fotografică „BRÂNCUŞI – Calea nesfârşită a luminii” este o expoziţie-eveniment, care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de artă şi cultură din ţară şi din străinătate marea valoare a creaţiei artistului român Constantin Brâncuşi, un adevărat reper artistic al culturii naţionale româneşti şi al culturii mondiale.

Turneul naţional al expoziţiei va parcurge toate regiunile istorice ale României, ajungând apoi şi pe la românii din diaspora, în muzee şi alte instituţii de cultură.

Expoziţia se desfăşoară sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO din Bucureşti.

„Și să vadă ce-i de făcut mai departe.”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.

Masă de piatră.
Scaune goale de piatră.
Aşteaptă
Întoarcerea din bătălii
A vitejilor voievozi.
La ceas de taină
Ei vor veni
Să-şi odihnească braţul
De piatră,
Fruntea grea ca de piatră
Şi să vadă
Ce-i de făcut mai departe.
O, e o tăcere
Atât de afundă
Că se aud Carpaţii spre seară
Cum, aplecându-se, aştern umbra
Pe masă,
Curată şi răcoroasă.

„Ea pare o înșirare de sicrie dacice puse unele peste altele la nesfârșit”

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

 

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. 

Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.

Având ca viziune naşterea şi moartea lumii, pietrele genialului Brâncuşi stau neclintite ca nişte menhiri într-un spaţiu viu. Sculptorul dorea să creeze un univers mitic pe care arcul istoriei universale să-l cuprindă şi să-l asimileze în zona sa.

Artistul a sfârşit prin a contempla ceea ce visase. Unui specialist, prin vederea grupului de la Târgu-Jiu, i se pot revela izvoarele artei vechi a lumii, sensul şi amploarea sa într-o viitoare abstracţiune.

Unui om simplu suportând şocul brutal şi divin al vederii artei îi poate da iluminare asupra lucrului concret, îl poate asimila în ea însăşi, îl poate înnebuni.