Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XXI (2021), nr. 446 (16 – 31 Mai)

07/06/2021

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași! Hristos a Înviat!

Recviem pentru Tudor Vladimirescu.

Te-au mâncat, Tudore! Ca lupii te-au sfâșiat! La miez de noapte ți-au spintecat burta cu sabia și ți-au tras mațele cu sucala, așa cum mama ta aduna firul de pe vârtelniță pe țevi, ca să poată apoi să-l țese! Și tu erai viu! Și unii dintre bandiți te țineau de mâini, alții de picioare, alții îți potriveau călușul! Ce-o fi fost în mintea ta atunci? Ce-a fost în sufletul tău? Cum te-ai lăsat în mâinile lor? Aveai atâția căpitani și atâția panduri, care și-ar fi dat viața pentru tine, care ar fi luptat până la ultima picătură de sânge ca să te apere. Și, totuși! Te-ai gândit că tâlharii aceia sunt de aceeași credință cu tine, au același Dumnezeu, slujesc patriei lor, așa cum tu slujeai patriei tale, luptați împotriva aceluiași dușman, aveați idealuri aproape comune! De asta te-ai dus singur la tratative, convins fiind că mergi între prieteni. Nu bănuiai că sunt lupi cu piei de oaie!

Cu două sute de ani în urmă, un alt fiu al Neamului Românesc, Mihai Viteazul, cădea străpuns de sulițele soldaților lui Basta, în tabăra de la Turda. Și ei erau tovarăși de luptă, de arme, comandanți ai aceleiași armate, în slujba aceluiași împărat, luptători împotriva aceluiași dușman. Ca printr-o minune dumnezeiască, capul lui Mihai, capul acela frumos, care, la vreme de mânie, băga groază și urgie în hoardele turcești, a fost trecut munții și adus la Mănăstirea Dealu, ca să-și doarmă somnul de veci până la obșteasca Înviere. Citește restul acestei intrări »


19 februarie – Ziua BRÂNCUȘI

19/02/2021

(145 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși)

„S-a născut la Hobița în 1876 și nu va muri niciodată” (Geo Bogza)

Expoziție de carte, realizată la Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Conform Legii nr. 305/2015, privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuşi”, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu. În expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă, scrie: „Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională”.

Constantin Brâncuși alături de câinele său Polaire, fotografiat de Man Ray, 1930

„S-a născut la Hobița în 1876.

Tăind piatra și lemnul cu mâinile lui de țăran din Gorj, el a deschis artei și spiritului omenesc poarta unui nou univers.

El este mai mult decât un sculptor, este un profet.

Tăind piatra și lemnul cu mâinile lui de țăran din Gorj, el a impus materiei fluiditatea spiritului.

El este mai mult decât un profet, este un artist de geniu. Citește restul acestei intrări »


Ziua BRÂNCUȘI – 19 februarie

19/02/2021

Constantin Brâncuși, alături de câinele său Polaire
(19 februarie 1876 – 16 martie 1957)

Motto:

„Creează ca un Dumnezeu, poruncește ca un rege, muncește ca un sclav.” (Constantin Brâncuși)

În opera sa, Brâncuși a oglindit felul de a gândi, lumea profund spirituală a țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Astfel, bazându-se pe puternica spiritualitate a culturii milenare românești, Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. A știut să exprime esența lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual.

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de arte din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, își expune primele sculpturi pentru prima oară la Societe Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din Ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea”, „Domnișoara Pogany”, „Somnul”, „Fântâna lui Narcis”, se numără printre lucrările celebre ale sculptorului român, considerat deschizător de noi direcţii în arta modernă. Participă cu regularitate la expoziții colective din Paris, București, New York și din toată lumea, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany.

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori Citește restul acestei intrări »


Săptămâna Brâncuși: 15 – 20 februarie 2021

19/02/2021

„Am impresia că viața oamenilor se desfășoară pe o bază greșită. Există o gravă neînțelegere în punctul de pornire. Oamenii nu recunosc minunea pe care o constituie viața însăși, globul acesta pământesc care se învârtește în haos și îi poartă în mersul lui prin veacuri.

Ceea ce le lipsește oamenilor din vremea noastră e dimensiunea cosmică, sentimentul acesta al aventurii spiritului, dincolo de realitatea aparentă.

Oamenii actuali nu au antene pentru a pătrunde în realitatea adevărată, în singura realitate care contează. Se lasă amăgiți de aparențe și se opresc la ele. Nu merg mai departe. Pentru că îi împiedică această stupidă nevoie de securitate care taie aripile aventurii și care ferecă spiritul în închisoarea conformismului.

Întotdeauna, ceea ce m-a susținut a fost bucuria. În cele mai grele împrejurări ale vieții, Citește restul acestei intrări »


Săptămâna BRÂNCUȘI, la Institutul Cultural Român

18/02/2021

Constantin Brâncuși
(19 februarie 1876 – 16 martie 1957)

Publicul din străinătate, dar și din România, este invitat să îl redescopere pe Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 – 16 martie 1957) într-o serie de proiecte online propuse de rețeaua ICR în anul în care se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor.

„Nu căutați formule ascunse sau mistere, ceea ce vă dau eu este bucurie pură. Priviți sculpturile mele până ce le veți vedea”, îi sfătuia Brâncuși pe cei ce se arătau interesați de creațiile sale.

Pornind de la cuvintele artistului, publicul poate surprinde esența operei brâncușiene, în perioada 15-19 februarie 2021, Citește restul acestei intrări »


Apele dintre două lumi!

03/02/2021

de Mioara ARDIELEANU

 

Suntem cu toţii în noroi, dar unii privesc la stele. – Oscar Wilde
Prietenia rămâne oglindirea în alter-ego. – Constantin Brâncuși

La doi pași de noi, o lucrare de anvergură a pus stăpânire pe gândurile Seniorilor, podul ce leagă cele două maluri ale Dunării, malul între Galați și Brăila cu malul tulcean, care ar fi asemenea celebrului pod Golden Gate din San Francisco, și considerat că va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii sale.

După ridicarea celor două turnuri, ce vor fi practic cele mai înalte construcții din România va urma operațiunea de ridicare a unor uriașe cabluri de oțel care vor susține tablierul podului.

Curiozitatea înnăscută a Seniorilor nu are astâmpăr… așa că, hai iute o drumeție până la pod, să vedem cu ochii noștri minunea de lângă noi.

Ajunși cu o mașină până acolo, drumul înapoi spre oraș se va face pe jos, în spiritul DDV3-ului, doar vreo 15 km, pe malul Dunării, să ne liniștim simțurile și să ne încărcăm cu multă energie pozitivă.

Dar Dumnezeu cu înțelepciunea sa, ce-a zis, ia să vedem Seniorii noștri cum vor reacționa Citește restul acestei intrări »


Marketing de artă sau arta marketingului?

17/11/2020

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Dr. Teodor ArdeleanAm primit în dar, personal, în primele zile din octombrie, Catalogul de Licitație de Toamnă A 10 by ARTMARK, realizat de Galeriile cu același nume din București, ai căror reprezentanți ne cunosc activitatea din perioada în care lucram în echipa „Baia Mare – Capitală Culturală Europeană”. Lucrarea în sine, care și-a propus să descrie operele expozante și licitate joi 22 octombrie 2020, constituie un prețios album de artă, lucrat cu acribie și finețe estetică (design: Iulian Pleștiu; fotografii: Gabriel Ghizdavu). Dincolo de toată frumusețea grafică, iconografică și tipografică, am sesizat cu bucurie „nota” de pe pagina de mențiuni „responsabile”, în care „persoanele care sesizează erori în textul ori referințele umane dintre fișele de prezentare a autorilor și loturile licitației, ori care pur și simplu se află în posesia unor date relevante pentru o mai bună documentare a loturilor…”, sunt rugate să contacteze realizatorii spre a remedia informațiile în cauză.

Calendarul licitațiilor mai cuprinde și alte etape interesante pentru cei interesați. Licitație de ceasuri (în 10 noiembrie), de săbii și covoare (în 17 noiembrie), de curiozități (în 19 noiembrie), de autografe (în 26 noiembrie) ș.a.

Bucuriile de tip bibliofil și cognofil Citește restul acestei intrări »


SFÂNTUL DIN MONTPARNASSE

21/05/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, Jud. Gorj – d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuşi a fost ales membru postum al Academiei Române.

„Se izolase de exterior printr-o uşă ţărănescă, o amintire din copilărie: odată intrat pe această uşă, uitai de civilizaţie. Cuptorul de gătit din cărămidă, cel de încălzit uneltele şi de topit metalele, păreau mai aproape de păstorul homeric, decât de oraşul modern. Constantin uitase tentaţiile Parisului; hiberna luni întregi, ascultând şi transformând în artă pulsul naturii.

Avea nevoie de concentrare maximă, pentru a da formelor viaţă. Cocoşul său se ridica în zbor şi parcă auzeai cucurigul lui vesel. În Leda, lebăda cu capul şi gâtul contopite într-o singură mişcare, cântă un cântec de dragoste în marmură albă sau bronz strălucitor. Piatra devine fluidă în Peşte, Citește restul acestei intrări »


Ursitoarele la leagănul lui Brâncuși

21/03/2020

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, Gorj, România – d. 16 martie 1957, Paris, Franţa) a fost un sculptor român, ales membru postum al Academiei Române.

„Când se naşte un prunc, ursitoarele vin la troaca în care va fi legănat şi-i depun gheme cu fir de lână toarsă. Sunt ursitoare în lungi văluri albe şi ursitoare în văluri negre. Ursitoarele albe aduc gheme albe şi ursitoarele îndoliate, gheme negre.

Ursitoarele au pus în leagănul lui Brâncuşi ghemul cel mare şi negru al pribegiei de locul natal, cu firul cel mai lung, pentru un prunc obişnuit al plaiurilor gorjene. Oltenii pleacă în pribegie pe timp limitat, dar se întorc la cuibul lor. Mor îngropaţi în glia lor ancestrală.

Ursitoarele au mai pus în leagănul lui Brâncuşi, alături de ghemul cel mare şi negru, un ghem mare şi alb. A fost ghemul osârdiei şi al artei moderne, Citește restul acestei intrări »


„SĂRUTUL este piatra fundamentală a unei mari opere moderne”

19/02/2020

19 Februarie 2020 – 144 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„SĂRUTUL prezintă doi îndrăgostiţi într-o strânsă îmbrăţişare. Vedem doar partea de sus a trupurilor lor; ei sunt goi, dar nu ostentativ. Trunchiul bărbatului este o masă nediferenţiată; pieptul femeii, cuprins în forma bărbatului este uşor profilat şi doar sugerează plinătatea în planul în care se află. Mai izbitor decât prezența trupurilor este faptul că cei doi îndrăgostiţi sunt ochi în ochi, fixaţi într-o scrutare nesfârşită, în timp ce buzele li se unesc.

Fiecare element din imaginea compactă este tematic şi citirea acestei lucrări are loc treptat, pe măsură ce observăm că părul bărbatului este drept în timp ce al femeii este ondulat; părul lui merge spre tâmple, despărţit printr-o cărare, iar al ei e lăsat pe spate; braţele femeii sunt deasupra, cele ale bărbatului dedesubt; degetele ei, curbate spre interior, presează uşor capul bărbatului de al ei; mâinile lui, mai drepte, mai rigide, susţin trupul ei; Citește restul acestei intrări »