La data de 27 octombrie 1938 a fost inaugurat ansamblul monumental de la Târgu Jiu conceput de Constantin Brâncuşi în cinstea ostaşilor români căzuţi în Primul Război Mondial, ansamblu ce cuprinde cele trei capodopere brâncușiene: „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” și „Coloana fără sfârşit” sau „Coloana Infinitului”, dar și cele 24 scaune din piatră, în forma de clepsidră dispuse de o parte și de alta a Aleii Scaunelor, alee ce face legătura între „Masa Tăcerii” și „Poarta Sărutului”.
Propunerea de a ridica acest ansamblu i-a fost adresată marelui sculptor în 1935, când Liga Națională a Femeilor din județul Gorj, prezidată de Arethia Tătărescu, soția primului-ministru din acea perioadă, Gheorghe Tătărescu, i-a solicitat lui Brâncuși să înalțe la Târgu Jiu o „coloană” în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Brâncuși a acceptat propunerea, iar în 1937, a început să lucreze la definitivarea „Coloanei Infinitului”, mergând în același timp în carierele de la, Banpotoc și Rușchița ca să aleagă piatra pentru „Poarta Sărutului” și „Masa Tăcerii”. După ce materialul a fost ales, marele sculptor s-a apucat de finalizarea ansamblului monumental, ansamblu ce a fost terminat în toamna anului 1938 și inaugurat la data de 27 octombrie, același an.
În preajma aniversării a 146 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” a organizat vernisajul expoziției de artă fotografică intitulată „Brâncuși – pași spre infinit”, cuprinzând o selecție de fotografii din proiectul cultural „Brâncuși – calea nesfârșită a luminii”, expoziție personală a artistului fotograf băimărean Tudorel Ilie, aflată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
19 februarie (2022) – Ziua Națională Constantin Brâncuși
Reportajul „Brâncuși fotograful” avându-l ca interlocutor pe artistul fotograf Tudorel Ilie a fost realizat în cadrul expoziţiei „Brâncuşi – Calea nesfârşită a luminii”, aflată sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru U.N.E.S.C.O.
Expoziția itinerantă de artă fotografică „BRÂNCUȘI – Calea nesfârșită a luminii” realizată de artistul fotograf Ilie Tudorel este dedicată unui subiect mai puțin cunoscut despre marele artist Constantin Brâncuși. Cel supranumit „părintele artei moderne” a fost studiat de către numeroși critici de artă Citește restul acestei intrări »
Cu ocazia aniversării a 146 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” organizează vernisajul expoziției de artă fotografică intitulată „Brâncuși – pași spre infinit”, cuprinzând o selecție de fotografii din proiectul cultural „Brâncuși – calea nesfârșită a luminii”, expoziție personală a artistului fotograf băimărean Tudorel Ilie, aflată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.
Te-au mâncat, Tudore! Ca lupii te-au sfâșiat! La miez de noapte ți-au spintecat burta cu sabia și ți-au tras mațele cu sucala, așa cum mama ta aduna firul de pe vârtelniță pe țevi, ca să poată apoi să-l țese! Și tu erai viu! Și unii dintre bandiți te țineau de mâini, alții de picioare, alții îți potriveau călușul! Ce-o fi fost în mintea ta atunci? Ce-a fost în sufletul tău? Cum te-ai lăsat în mâinile lor? Aveai atâția căpitani și atâția panduri, care și-ar fi dat viața pentru tine, care ar fi luptat până la ultima picătură de sânge ca să te apere. Și, totuși! Te-ai gândit că tâlharii aceia sunt de aceeași credință cu tine, au același Dumnezeu, slujesc patriei lor, așa cum tu slujeai patriei tale, luptați împotriva aceluiași dușman, aveați idealuri aproape comune! De asta te-ai dus singur la tratative, convins fiind că mergi între prieteni. Nu bănuiai că sunt lupi cu piei de oaie!
Cu două sute de ani în urmă, un alt fiu al Neamului Românesc, Mihai Viteazul, cădea străpuns de sulițele soldaților lui Basta, în tabăra de la Turda. Și ei erau tovarăși de luptă, de arme, comandanți ai aceleiași armate, în slujba aceluiași împărat, luptători împotriva aceluiași dușman. Ca printr-o minune dumnezeiască, capul lui Mihai, capul acela frumos, care, la vreme de mânie, băga groază și urgie în hoardele turcești, a fost trecut munții și adus la Mănăstirea Dealu, ca să-și doarmă somnul de veci până la obșteasca Înviere. Citește restul acestei intrări »
(145 de ani de la nașterea sculptorului român Constantin Brâncuși)
„S-a născut la Hobița în 1876 și nu va muri niciodată” (Geo Bogza)
Expoziție de carte, realizată la Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Conform Legii nr. 305/2015, privind declararea zilei de 19 februarie „Ziua Brâncuşi”, a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 901 din 4 decembrie 2015 şi a intrat în vigoare trei zile mai târziu. În expunerea de motive ce a însoţit propunerea legislativă, scrie: „Constantin Brâncuşi, «părintele sculpturii moderne», cum a fost denumit prima dată de America, s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobiţa, România. Este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, iar ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră, pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi, să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională”.
Constantin Brâncuși alături de câinele său Polaire, fotografiat de Man Ray, 1930
„S-a născut la Hobița în 1876.
Tăind piatra și lemnul cu mâinile lui de țăran din Gorj, el a deschis artei și spiritului omenesc poarta unui nou univers.
El este mai mult decât un sculptor, este un profet.
Tăind piatra și lemnul cu mâinile lui de țăran din Gorj, el a impus materiei fluiditatea spiritului.
Constantin Brâncuși, alături de câinele său Polaire (19 februarie 1876 – 16 martie 1957)
Motto:
„Creează ca un Dumnezeu, poruncește ca un rege, muncește ca un sclav.” (Constantin Brâncuși)
În opera sa, Brâncuși a oglindit felul de a gândi, lumea profund spirituală a țăranului român. Prin obârșia sa țărănească și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Astfel, bazându-se pe puternica spiritualitate a culturii milenare românești, Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității. A știut să exprime esența lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual.
Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, în judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de arte din Bucureşti. La scurt timp, în 1906, își expune primele sculpturi pentru prima oară la Societe Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din Ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea”, „Domnișoara Pogany”, „Somnul”, „Fântâna lui Narcis”, se numără printre lucrările celebre ale sculptorului român, considerat deschizător de noi direcţii în arta modernă. Participă cu regularitate la expoziții colective din Paris, București, New York și din toată lumea, inaugurând ciclurile Păsări Măiestre, Muza adormită, Domnișoara Pogany.
Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori Citește restul acestei intrări »
„Am impresia că viața oamenilor se desfășoară pe o bază greșită. Există o gravă neînțelegere în punctul de pornire. Oamenii nu recunosc minunea pe care o constituie viața însăși, globul acesta pământesc care se învârtește în haos și îi poartă în mersul lui prin veacuri.
Ceea ce le lipsește oamenilor din vremea noastră e dimensiunea cosmică, sentimentul acesta al aventurii spiritului, dincolo de realitatea aparentă.
Oamenii actuali nu au antene pentru a pătrunde în realitatea adevărată, în singura realitate care contează. Se lasă amăgiți de aparențe și se opresc la ele. Nu merg mai departe. Pentru că îi împiedică această stupidă nevoie de securitate care taie aripile aventurii și care ferecă spiritul în închisoarea conformismului.
Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 – 16 martie 1957)
Publicul din străinătate, dar și din România, este invitat să îl redescopere pe Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 – 16 martie 1957) într-o serie de proiecte online propuse de rețeaua ICR în anul în care se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor.
„Nu căutați formule ascunse sau mistere, ceea ce vă dau eu este bucurie pură. Priviți sculpturile mele până ce le veți vedea”, îi sfătuia Brâncuși pe cei ce se arătau interesați de creațiile sale.
Pornind de la cuvintele artistului, publicul poate surprinde esența operei brâncușiene, în perioada 15-19 februarie 2021, Citește restul acestei intrări »
Suntem cu toţii în noroi, dar unii privesc la stele. – Oscar Wilde Prietenia rămâne oglindirea în alter-ego. – Constantin Brâncuși
La doi pași de noi, o lucrare de anvergură a pus stăpânire pe gândurile Seniorilor, podul ce leagă cele două maluri ale Dunării, malul între Galați și Brăila cu malul tulcean, care ar fi asemenea celebrului pod Golden Gate din San Francisco, și considerat că va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale și al lungimii sale.
După ridicarea celor două turnuri, ce vor fi practic cele mai înalte construcții din România va urma operațiunea de ridicare a unor uriașe cabluri de oțel care vor susține tablierul podului.
Curiozitatea înnăscută a Seniorilor nu are astâmpăr… așa că, hai iute o drumeție până la pod, să vedem cu ochii noștri minunea de lângă noi.
Ajunși cu o mașină până acolo, drumul înapoi spre oraș se va face pe jos, în spiritul DDV3-ului, doar vreo 15 km, pe malul Dunării, să ne liniștim simțurile și să ne încărcăm cu multă energie pozitivă.
Publicat de angelasimionca 
e-Bibliotheca septentrionalis 