Douăzeci şi trei al lui iunie

23/06/2017

(Vara pentru o şatenă)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Vara pentru o şatenă
Nu e toamnă ruginită
Şi ea nu se vrea venită
În iubirea ei perenă.

Nu rămâne fără trenă,
Singură şi plictisită,
Vara pentru o şatenă
Nu e toamnă ruginită.
Citește restul acestei intrări »


Douăzeci şi doi al lui iunie

22/06/2017

(Vara pentru o brunetă)

 

Constantin Mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Vara, pentru o brunetă
E o plajă însorită,
Pe care ea, dezgolită
Nuri arată de cochetă.

Şi nu că ar fi vedetă,
De corsete dezrobită,
Vara, pentru o brunetă
E o plajă însorită.
Citește restul acestei intrări »


Douăzeci şi unu al lui iunie

21/06/2017

(Mă gândesc la mama)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Din când în când în suflet e-un oftat:
Mă gândesc la mama ca la o icoană
Care lăcrimează aşezată-n strană,
Răul când se face e greu de uitat.

Dar e bun şi răul dacă e iertat,
Dacă el se naşte din câte-o Ioană,
Ura, răutatea nu îmi pot fi hrană,
Timpul e un doctor ce m-a vindecat.
Citește restul acestei intrări »


Douăzeci al lui iunie

20/06/2017

(Marea)

 

constantin-mindruta_la-busteni_in-curtea-casei-memoriale-cezar-petrescu

La Bușteni, în curtea casei memoriale Cezar Petrescu

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Vară, vară, fără mare,
Fără nisip auriu?!
Nu mai vreau să mai fiu viu,
Ziua parcă n-are soare.

Pe faleză, la plimbare
Eu am mers de când mă ştiu,
Vară, vară, fără mare,
Fără nisip auriu?!
Citește restul acestei intrări »


Nouăsprezece al lui iunie

19/06/2017

(La rând la dragoste)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

E dublă viaţa crezând în Dumnezeu
Şi când mă rog nu cer decât iubire,
De dragul ei eu nu găsesc ieşire,
Nu pot, nu pot s-o scot din gândul meu.

De-aceea, Doamne, să te rog mi-e greu,
Să-ţi înţeleg senin orice zidire,
Credinţa-n Tine e o împlinire
Şi unul dintre fiii Tăi sunt eu.
Citește restul acestei intrări »


Optsprezece al lui iunie

18/06/2017

(Soarele verii)

 

iulia_constantin-mindruta-si-vara

Iulia, Constantin Mîndruță și… Vara

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Vara iar se simte-n soare,
A trecut de primăvară,
N-ai mai sta decât pe-afară,
Însă ziua şi dogoare…

Mi-e dor de o sărutare
Caldă, dată ca-ntr-o gară,
Vara iar se simte-n soare,
A trecut de primăvară.
Citește restul acestei intrări »


Şaptesprezece al lui iunie

17/06/2017

(Nu simt singurătatea)

 

constantin-mindruta_gheorghe-constantinescu-gecko_ioan-toderascu_busteni

Constantin Mîndruţă, Gheorghe Constantinescu, Ioan Toderașcu – la Bușteni

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Neînţeleasă viaţă, prostia te înfrânge
Cu morţi, pomeni, morminte şi cruci neînchinate,
Ea pupă poala popii cu buze întinate,
Cu multă bucurie în braţe ea te strânge.

Doamne, de ce prostia nu strigă şi nu plânge?
Sunt vieţi ce-au fost trăite, cândva adevărate,
Mă lasă deci femeie cu gândurile toate,
Sunt totuşi om, am suflet şi asta îmi ajunge.
Citește restul acestei intrări »