Lansări de carte la Copalnic-Mănăștur

Comuna COPALNIC-MĂNĂȘTUR vă invită să participați sâmbătă, 3 septembrie 2022, începând cu ora 17, la lansarea volumelor:

– „Participarea românilor din comuna Copalnic-Mănăștur la Primul Război Mondial (1914-1918)”, semnat de istoricii Alexandru Bucur și Marius Câmpeanu; Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2001.

– „Claca de coasă din Țara Chioarului. Priviri contemporane”, volum coordonat de Florin-Vasile Pop; texte: Ioan Gherghel, Vasile Chira, Grigore Simionca, Alexa Gavril Bâle, Gavril Ardusătan, Margareta-Anișoara Pop, Dana Gagniuc Buzura, Camelia Tocaci; traducere: Rodica Mone; postfață: Delia Suiogan; fotografii: Daniel Pop, Vasile Chira, Sorin Suiogan, Nicoleta Ghedan, Daniel Ianoș, Felician Săteanu, Cristian Robescu, arhiva Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, arhiva Primăriei Groși.

„Claca de coasă din Țara Chioarului. Priviri contemporane” a fost editat și tipărit, în condiții grafice deosebite, de Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2022. Un proiect realizat de comuna Copalnic-Mănăștur cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Maramureș. Parteneri: Facultatea de Litere din Baia Mare – domeniul Studii Culturale-Etnologie, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș și Revista Vatra Chioreană.

Volumele vor fi prezentate de: drd. Zamfira Tîmbuș, dr. Marius Câmpeanu, conf. univ. dr. Delia Suiogan, conf. univ. dr. Ioan Mircea Farcaș.

Vă așteptăm cu drag!

**********************

Aprecieri critice de poetul Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud: 

Copalnic-Mănăștur – contribuția umană și materială la susținerea Primului Război Mondial

Semnalăm apariția cărții „Participarea românilor din comuna Copalnic-Mănăștur la Primul Război Mondial (1914-1918)”, autori Alexandru Bucur și Marius Câmpeanu. Lucrarea a apărut la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, (tiparul a fost executat la Tipografia Eurotip din Baia Mare). Partener principal pe întreaga perioadă de desfășurare a proiectului științific și editorial a fost Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare.

Prefața cărții este realizată de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, care precizează:

Doi cercetători neobosiți ai istoriei moderne a Transilvaniei, dr. Marius Câmpeanu și dr. Alexandru Bucur, se „încăpățânează” să demonstreze că încă mai există multiple posibilități de abordare a istoriei locale care se oferă cu generozitate pentru completarea documentației referitoare la Marele Război și la Unirea din 1918. Prezenta lucrare este o asemenea contribuție de istorie locală care ne pune în față, prin comparație și confruntarea surselor edite și inedite, date semnificative despre comuna Copalnic-Mănăștur (respectiv despre cele 10 sate componente ale actualei unități administrativ-teritoriale din județul Maramureș).

Ţara Chioarului sau a Cetăţii de Piatră, comoară de secole a toponimelor româneşti (II)

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Planul cetăţii Chioarului, într-o gravură veche, de secol XVII-începutul sec. XVIII

Într-un plan al cetăţii Chioarului din secolul XVII- începutul secolului XVIII (vezi foto) apare schiţată şi o viaţă animată, cu oameni înarmaţi care se duc sau vin la/dinspre cetate, în interiorul şi în afara zidurilor, pe jos, călări, cu căruţă, singuri sau în grup, alţii păzesc oi, sau probabil le mână undeva, atmosfera este romantică şi ne inspiră dorul de viaţa românilor chioreni la acea cetate care au slujit-o ei din Evul Mediu timpuriu până la 1718, când a fost distrusă. Ne inspiră dor de romantismul zidurilor vechi, de drumurile pitoreşti înalte până acolo, de spectaculosul defileu al apei Lăpuşului ce oglindea norii, cerul albastru şi cetatea, de acei strămoşi străjeri pe metereze, de viaţa lor cuprinsă între cetate şi casa dintr-un sat al domeniului, mai apropiat sau mai depărtat.

Să urmărim, în continuare, pe sate chiorene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice, a toponimelor româneşti, culese de Kádár József din documente din secolele XVIII-XIX.

Ciocmani (azi com. Băbeni, SJ) 

Gânduri la aniversarea lui Adrian Pop in absentia. Prima după plecarea lui în lumile de dincolo de lumea asta efemeră…

de Gelu DRAGOȘ

Pop Ioan Adrian
30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021

Cu Adrian Pop m-am împrietenit pur şi simplu! Timizi amândoi, ne-am intersectat de mai multe ori, ba la Tabăra de literatură „Archeus” la maestrul Ioan Marchiş acasă în Ocoliş, ba la prezentarea revistei „Vatra chioreană” la el în bătătură, la Copalnic Mănăştur, dar de cele mai multe ori la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, unde muncea cu o pasiune şi devotament cum rar întâlneşti în ziua de azi!

Apoi, după un timp, printr-o prietenă comună, mi-a trimis câteva poezii ca să le public pe blogul meu „Moara lui Gelu”, am citit poemele şi de atunci a crescut şi mai mult în ochii şi sufletul meu. Ne-am întâlnit după aceea la şedinţele

Cantautorul

de Nicoară MIHALI

Pop Ioan Adrian
30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021

Nu știa să cânte, cu alte cuvinte definiția din DEX nu era pentru el, cântăreț care își compune singur muzica și textul. Cantautorii sunt recunoscuți cu numele de folkiști. Îi ziceam așa ca să ne distrăm. Avea o voce muzicală de menestrel medieval cu care cucerea femeile, mai ales la telefon.

Cât privește legătura cu folkiștii, îi știa pe toți din țară. Pe toți care au fost pe scena cenaclului Flacăra, chiar și pe cei mari: Socaciu, Alifantis, Baniciu. Pe cei mai scăpătați îi ajuta cu bani, din puținii pe care-i avea și el. În acest sens a organizat câteva gale de muzică folk la Baia Mare, la Bistrița, Satu Mare și Zalău. Se ocupa de masa și de cazarea cantautorilor. Le vindea biletele la intrarea în sală. De aceea, într-un fel, numele îl avea pe merit. Când îl prezentam unor prieteni, nu uitam să le spun că a fost însurat de șapte ori, exageram desigur, dar el nu se supăra. Regreta că, din toate escapadele conjugale, nu s-a ales cu un copil.

Răvaș peste vămi. Lui Adrian Pop, nobil – de spiță și de spirit – de Copalnic-Mănăștur

de Angela-Monica JUCAN

Ce-o mai fi făcând Adrian? Ne-au rămas poveștile neterminate. Pornite dintr-un cuvânt, și-ntinse pe ore.

 

Adrian Pop
(30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021)

***

— Hai să mai și lucrăm. Azi, n-am făcut încă nimic.
― Las’ că recuperăm mâine.
Mâine… tot așa. Și răspoimâine.

***

Heeei, Adrian, deschidem filială la Scăeni? Când se inaugurează centrul ăla de la voi, să fac naveta cu S. și cu M.,

ADRIAN POP – LUCAS OM – IN MEMORIAM

de Nicolae SCHEIANU

Pop Ioan Adrian
(30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021)

ADI – ÎNTRE OAMENI ȘI CĂRȚI, PE PĂMÂNT ȘI ÎN CERURI

Să accept că Adrian Pop nu mai este acum printre noi, că a plecat în galaxii, la Dumnezeu, în lumile de dincolo de lumea asta când, doar cu câteva săptămâni în urmă călătoream împreună spre Dunăre, mi se pare așa de dureros și așa de trist încât mă scutur din când în când, ca dintr-un coșmar, refuzând realitatea. Din nefericire, el se va alătura, iată, înainte de a împlini 49 de ani, părinților săi, pentru totdeauna, la umbra stejarilor din locul de odihnă veșnică aflat nu departe de casa sa părintească din Copalnic Mănăștur. O suferință neiertătoare, de care credeam cu tărie că se va lecui cândva, în timp, l-a înfrânt, din păcate, prea devreme și prea tânăr.

Profesor, mai apoi bibliotecar la Biblioteca Județeană din Baia Mare, jurnalist, realizator de evenimente culturale, Adrian Pop a fost mai întâi un devorator de literatură și de artă

In memoriam ADRIAN POP

Pop Ioan Adrian
30 martie 1972 – 31 ianuarie 2021

Pop Ioan Adrian – profesor, bibliotecar, poet, publicist, interpret de muzică folk, s-a născut la 30 martie 1972, comuna Copalnic Mănăștur, jud. Maramureș.

A absolvit Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare (la acea vreme se numea Liceul de Matematică-Fizică „Gheorghe Șincai”), a urmat apoi Facultatea de Filologie la Universitatea de Nord Baia Mare, unde s-a specializat în limba și literatura română, limba și literatura franceză, didactica acestor discipline. În anii 1996 și 1997, a predat, în Baia Mare, la Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Grupul Şcolar Tehnic, Grupul Şcolar „Costin D. Neniţescu”, după care a renunțat la cariera didactică, optând pentru biblioteconomie și jurnalism.

În perioada 1997-2001, a fost redactor, fotoreporter și colaborator la cotidienele băimărene „Opinia” și „Informația zilei”. S-a specializat în biblioteconomie în cadrul unor cursuri postuniversitare la Bușteni și a unora organizate la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

Din 1997 până în 2014 a lucrat ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, la compartimente de relații cu publicul și ca bibliograf. A fost șef de secție la Împrumut carte pentru adulți în perioada 1 martie 2002 – 30 septembrie 2004, redactor al buletinului semestrial al acestei instituții – „Bibliotheca septentrionalis” –, a coordonat volume colective editate de aceeași instituție, a organizat manifestări culturale etc.

A fost responsabil de ediție la revista online „e-Bibliotheca septentrionalis”,

S-a întrunit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș

COMUNICAT DE PRESĂ

Persoană de contact: Anca Goja,
purtător de cuvânt
tel.: 0740-192451

Luni, 10 iulie, la Palatul Administrativ din Baia Mare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș s-a reunit în ședință, condusă de prefectul Sebastian Mihai Lupuț, președintele CJSU. Ordinea de zi a cuprins două puncte:

1.Aprobarea Planului de măsuri pentru diminuarea potențialelor efecte negative ale caniculei și secetei pe teritoriul județului Maramureș pe anul 2017;

2.Aprobarea Centralizatorului privind pagubele produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase pe teritoriul județului Maramureș, în perioada 20 februarie – 24 iunie 2017.

Prozatorul Vasile Dragomir la 60 de ani!

de Gelu DRAGOŞ

Vasile Dragomir

Nici nu mai ştiu de când îl cunosc pe maestrul Vasile Dragomir. În orice caz, de dinainte de 1989. Ce m-a frapat dintotdeauna la dânsul este eleganţa cu care se îmbracă şi faptul că spune lucrurilor pe nume, cu umor acid, dar astfel încât nu poţi să te superi pe Domnia Sa chiar dacă tu eşti subiectul.

Sâmbătă, 6 septembrie, în Căminul cultural din Copalnic Mănăştur s-a lansat cel de-al optulea număr al revistei de cultură „Vatra chioreană”, al cărei director fondator este Vasile Dragomir. Ce coincidenţă plăcută şi meritată pentru acest talentat şi valoros prozator! Să-ţi serbezi cei 60 de ani cu un nou număr de revistă!

Îmi amintesc că, prin anii 1998-2000, când era unul dintre redactorii importanţi ai săptămânalului „Jurnalul de vineri”, într-o discuţie avută în boema băimăreană, alături de regretatul ziarist Gheorghe Peter, m-a invitat să scriu şi eu la Jurnal – citez: „Dacă ai ceva important de spus.