Se întâmplă la bibliotecă. Agenda săptămânii 16-21 ianuarie 2017 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

13/01/2017

de Ştefan SELEK

conferinta_eminescu-1Luni, 16 ianuarie
ora 17, sala de conferinţe

Departamentul pentru Cultură al Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş are plăcerea de a vă invita la conferinţa „EMINESCU. Spiritualitatea şi căutările sale”.
Intervin:
prof. univ. dr. Cornel Munteanu
pr. dr.
George Marius Nicoară
Recital: actorul Claudiu Pintican
Citește restul acestei intrări »


Manifestare omagială „Mihai Eminescu – gazetar politic” – 12 ianuarie, ora 13, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

06/01/2017

afis_eminescu_ian-2017

de Ştefan SELEK

Joi, 12 ianuarie
ora 13, Sala de conferinţe

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” în colaborare cu Facultatea de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare şi revista „Nord literar” vă invită, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, la manifestarea omagială „MIHAI EMINESCU – gazetar politic”. Citește restul acestei intrări »


15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

13/01/2016

Afis Sub semnul lui Eminescu - 800x560px

de Ştefan SELEK

Vineri, 15 ianuarie, ora 13, în sala de conferinţe va avea loc manifestarea culturală „Sub semnul lui Eminescu”, organizată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” cu ocazia Zilei Culturii Naţionale.

Program:
I.
Evocare Mihai Eminescu
Prezintă: prof. univ. dr. CORNEL MUNTEANU, prof. dr. DANIELA SITAR-TĂUT
Eminescu în imagini (primul documentar: 1914)
Eminescu în sunete: recital al elevilor Liceului de Artă Baia Mare
Moderator: conf. univ. dr. MIRCEA FARCAŞ, dir. adj. Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Citește restul acestei intrări »


SCURTE ÎNSEMNĂRI DINTR-O SCURTĂ CĂLĂTORIE

23/07/2014

Dragonul

de Alexandru Ioan ROMAN

De multă vreme în subconştientul meu (şi nu numai) se cuibărise ideea unei evadări de pe aceste „plaiuri mioritice” spre alte zări şi tărâmuri pentru a constata cu propriile simţuri cum stau lucrurile, deoarece informaţiile primite din varii surse erau contradictorii şi eram destul de confuz în a aprecia cât de cât corect starea de fapt în afara fruntariilor acestei ţări. Ca să fiu pe deplin corect trebuie să spun că am mai făcut două ieşiri în exteriorul ţării: una în urmă cu aproximativ 30 de ani, deci în alt secol, alt mileniu, altă „epocă”, în fosta Cehoslovacie, cu traversarea Ungariei, circulând cu trenul într-un grup de turişti care era bine supravegheat ca nu cumva să se „rătăcească” vreunul. La vremea respectivă m-am întors foarte plăcut impresionat de ceea ce am avut ocazia să văd, să aud şi să trăiesc. A doua ieşire (de data aceasta în perioada „democraţiei originale”) am avut ocazia să o fac tot spre răsărit (deşi toată lumea se îndrepta spre apus), respectiv în Republica Moldova, de unde am venit cu un gust amar, deşi am găsit acolo foarte multe şi felurite bomboane – dulciurile fiind printre specialităţile celor din Chişinău. Acolo am întâlnit două categorii de români: o categorie a românilor care simţeau, vorbeau şi gândeau profund româneşte şi o altă categorie de români, care vorbeau ruseşte (poate ştiau şi româneşte) dar numai ei ştiau ce şi cum gândeau. Am ţinut să fac aceste precizări pentru că nu cu multă vreme în urmă, în cursul acestei primăveri, mi s-a oferit ocazia să particip la inaugurarea „Colţului românesc” deschis în cadrul Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia, Polonia. Aveam oarecare emoţii, având în vedere trăirile anterioare, şi ţinând cont de faptul că urma să merg nu spre apus, ci tot spre răsărit, un răsărit mai nordic. Urma să constat că, de fapt acest „răsărit nordic” era mult mai „apusean” decât mi-am imaginat. Citește restul acestei intrări »