Unei femei, de ziua ei

de Cosmin LAURAN

Te recitesc târziu în versul meu,
În toate cântecele mele triste,
În care poate încă sper să mai existe
Un singur semn că încă sunt al tău. 

Gânduri spre azi

de Cosmin LAURAN

…

Poate dacă te-aș fi înțeles mai mult
Poate dacă m-ai fi înțeles mai mult
Poate dacă te-aș fi iubit mai puțin
Poate dacă m-ai fi iubit mai puțin

Poate că doar așa
Am fi putut să fim

…

Se risipesc cuvintele pe buze
Și doar chipul tău
Le mai așează, cumva,
Ba la umbra mea
Ba la umbra ta
Ca între două răsărituri
Ca între două tăceri
Care vor fi fost
Cândva 

Disculpare

de Cosmin LAURAN

din trupul tău
câte o petală
din părul tău
câte o petală
din ochii tăi
câte o petală.

din fiecare
câte o petală

rup din tine 

Moștenire

 de Cosmin LAURAN

Strivește-mi toată durerea
pe care strămoșii mei, sărmanii,
mi-au aruncat-o în suflet
ca pe o dezbrăcare
de timp. 

Vis

de Cosmin LAURAN

Taie, Doamne, lemnul verde,
că sămânța ni se pierde,
ni-l lasă pe ăl bătrân
să ne fie iar’ stăpân,
și pân’ li-i aduce
ne mai fă o cruce. 

Puterea iubirii

de Cosmin LAURAN

Împrăștiate lucrurile
toate câte le-am atins vreodată
nu mai sunt lângă noi…
ele sunt chiar noi

ele sunt chiar noi… 

Zbatere

de Cosmin LAURAN

Cântecul meu
nu e decât
sunetul surd al timpului
în timpanul veșniciei.