Crăciunul – semn al speranței, păcii și al dragostei

Marcată de o nesiguranță difuză, asemenea prafului secular care se împrăștie în întreaga lume, societatea contemporană provoacă prin atitudinea ei o dispnee care neliniștește sufletul. Încercând să scape din această avarie, unii oameni își pun încrederea în bogăția materială, alții în ideologii stranii, iar alții se lasă captivați de coruptibilitatea lumii, trăind într-o cumplită nefericire. Pe toate acestea dorește să le răstoarne prezența Fiului lui Dumnezeu în lume, acum, de Sfânta Sărbătoare a Crăciunului.

Simbol al ridicării omului din umbra cumplită a morții spirituale, dar și îndemn al speranței și al salvării prin lumina harului divin, Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este cel mai potrivit prilej de înnoire, curățire

Sărbători binecuvântate!

Cuprinși în dragostea infinită a lui Dumnezeu care a binevoit ca Fiul Său să ia chip de rob, purtând în Sine nașterea noastră din nou, binecuvântați fiind de cununa darurilor Sale – a Luminii călăuzitoare de Viață și a Speranței venite prin nașterea Pruncului Iisus, se cuvine ca acum, în prag de Crăciun, să ne îndreptăm atenția spre toți colaboratorii revistei e-Bibliotheca Septentrionalis.

Cu siguranță, emoția, sinceritatea și bucuria au fost atributele care au definit împreuna noastră lucrare, iar materialele transmise au fost adevărate mărgăritare ale procesului de culturalizare necesar societății în care trăim. Fiecare articol a reprezentat o ieșire din matca rutinei, o deschidere spre nou, un îndemn spre fenomene axiologice încununate de virtute, motiv pentru care Vă mulțumim și Vă invităm, ca și în anul care urmează, să ne socotiți vrednici conlucrători ai instruirii culturale, științifice, sociale.

Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos să ne fie tuturor prilej de bucurii incomensurabile, pace, sănătate, mântuire,

DEMULT PRIN GER

de Nelu DANCI – Plopiș-Maramureș

Demult prin ger noi colindam,
În mândra seară de Crăciun,
Gânduri multe, chiar aveam,
Că sa născut un Fiu bun.

Și umblam din casă în casă,
Să vestim ce-am auzit
Și de noaptea era geroasă,
Colindam de Fiul Sfânt.

Dar acum cu pandemia,
Nu e voie să umblăm,
Obiceiurile și veselia,
Musai e să le uităm.

Schema spirituală la ceea ce numim Sărbători de Iarnă

de Alexandru PLEȘEA

Din timpuri străvechi omul a căutat prin felurite moduri legătura cu Divinitatea: prin ofrande, rugăciuni, mantre, dansuri sacre, practici spirituale și lista poate continua.

Rutina, contextul și obișnuința omului sunt cele care îl îndepărtează de practica constantă a acestora.

Iar pentru că omul stă de multe ori interesat, fascinat și absorbit de ele, atunci re-legătura, re-conectarea (etimologia latinescului religia) vine după purtarea propagată a conduitei religioase: duminica, de Paște și de Crăciun, plus alți sfinți mai mult sau mai puțin adăugați la concediu.

Aceste „sărbători” au 2 feluri de a fi tratate: fie prin aspectul social propagat, fie prin cel spiritual trăit de către cei „inițiați” în tainele acestor „sărbători”.

Celor „inițiați” li se arată, după puterea fiecăruia, ce sens, direcție și practică au aceste „sărbători”, iar una din acestea este: nașterea lui Iisus fiind semn de schimbare din haos, în ordine și efort interior.

Celor din societate, cărora doar beculețele de Crăciun li se aprind în casă sau în pom, căci cu toate forțele lor de a cumpăra complet neobosiți cadouri,

Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 435 (1 – 15 Decembrie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Sfintele Sărbători ce vin să le petreceți cu sănătate, pace și bucurii!

La mulți și fericiți ani!

*

Colindatul. Doamne, ce frumos era în sat la noi în Ajunul Crăciunului! Colindatul se făcea în două etape. Prima era dimineața. Atunci era „colindatul într-ai mici”. La capătul fiecărei mahalale a satului, – Linia Cocoanei, Luchești, Rolești, Memești sau Mucești, excepție făcând Dealul Corbului -, se adunau copiii mai mici ai acelei mahalale. Când se adunau toți, porneau în grup, apoi formau un șir lung, în funcție de rezistența fiecăruia și colindau mahalaua. Erau înarmați cu câte un săcuiel, alții cu câte o traistă ce le era agățată de gât și atârna până la pământ. În mâini purtau câte o colindă de alun, pregătită cu câteva zile mai înainte. Colindătorii alergau, strigând cât îi țineau plămânii: „Ha, ha, ha, ha!”.

Colinda se pregătea astfel. Se lua din pădure un alun tânăr de un an, gros cam cât un deget de bărbat, se curăța de coajă,

Despre textul colindei „O, ce veste minunată”

de Mária BERÉNYI

Cartea intitulată: „Cîntări dumnezeieşti la praznicile Mîntuitoriului nostru, Isus Hristos, şi ale Născătoarei de Dumnezeu, şi ale altor sfinţi ce se prăznuiesc” a fost publicată la Tipografia din Buda în 1815, în volumul lui Ioan Tincovici, atunci cantor la biserica greacă-macedoromână din Pesta, cartea având 50 de pagini.

Din cele opt cântări riguros bisericeşti, închinate naşterii lui Hristos, una, care începe cu versul „O, ce veste minunată” (p. 8. ), avea să devină cea mai cunoscută colindă de Crăciun până în zilele noastre:

Bună seara de MOȘ AJUN!

Din toată inimă și din LUMINA NAȘTERII  DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS vă transmit gânduri bune, deplină sănătate, putere de muncă, cât mai multe împliniri sufletești, deosebite realizări profesionale și spirituale.

LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI!

Cu prețuire și mult drag,

Eugen-Nicolae Rotărescu 

Întruparea Fiului lui Dumnezeu – prilej de speranță, lumină și înnoire

În aceste vremuri de grea încercare suntem chemați, ca prin dragostea și credința noastră, să dăm speranță omenirii, mărturisind prin faptele noastre că Izbăvirea lumii – Iisus Hristos – s-a născut. Întruparea Sa a luminat popoarele, a înnoit făpturile, a transformat inimile împietrite, a adus pacea și dragostea pe pământul păcătos. Praznicul Nașterii Domnului Iisus Hristos este dovada iubirii milostive și supreme a lui Dumnezeu față de om – coroana creației, de aceea se cuvine să fim mulțumitori pentru toate darurile primite, ca întru această înțelepciune, la rândul nostru, să putem dărui și altora o parte din bucuriile acestei vieți.

Crăciun binecuvântat!

Redacţia revistei „e-Bibliotheca septentrionalis” vă doreşte un

Dumnezeu să coboare în casa dumneavoastră pace, lumină, belşug de bucurie. Colindele strămoşeşti să-şi păstreze în suflet ecoul peste an.

Sărbători fericite! 

 

Colindătorii din Bârsana conduși de pr. Marcel Oprișan, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare (2019).

Urare pentru ascultători şi colinda „Sara de Crăciun frumos”:

Crăciunul visurilor

de Vera TEREBEȘI

Un Crăciun al visurilor mele de altă dată este îmbrăcat în alb, casele sunt acoperite de nea, copacii cu greu își mai amintesc de frunzele pierdute din cauza imensității de fulgi care au venit să le aline dorul, fulgi de nea care se iubesc, se unesc între ei și se așază peste ceea ce s-a sădit în pământuri, încălzindu-le într-o iarnă ce a înghețat totul… chiar și simțirile… sau poate au fost puse la păstrare până la noi anotimpuri… de un alb pur care curăță și vindecă rănile… ninsori ca în povești care sting furia și nemulțumirile din suflete…