Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 323 (1-15 aprilie)

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

Politica de cadre. Revoluţionar era, spre exemplu, să spui, în urmă cu două mii de ani, că Dumnezeu este tatăl neamului omenesc, că oamenii sunt fraţi între ei, deşi unii sunt împăraţi, iar alţii sclavi, unii bogaţi, alţii săraci, că femeia are demnitate de om şi este egală cu bărbatul în faţa lui Dumnezeu etc.
Nu am vorbit, însă, despre „politica de cadre”, pe care ne-o propune Mântuitorul ca model pentru toate timpurile şi toate locurile. Ea este rezumată în câteva versete din Biblie, versete care au fost prezente în Evanghelia din Duminica a V-a din Postul Mare (Marc., X, 32-45). Doi dintre ucenicii Mântuitorului, Iacob şi Ioan, îi cer să le aprobe ca ei să stea de-a dreapta şi de-a stânga Lui pe tronul suprem din împărăţia cerului. Erau ucenicii Lui, aleşi de El, ucenicii cu care împărţise bucuriile şi necazurile, zilele şi nopţile, ucenicii care îşi părăsiseră familiile, casele şi ocupaţiile ca să-L urmeze, ucenicii de încredere, care vor asista şi la Schimbarea la Faţă pe muntele Taborului, ucenicii care aveau să-I ducă mai departe învăţătura, să întemeieze comunităţi creştine, să suporte batjocuri, bătăi, temniţă şi moarte pentru El. Cine ar fi crezut că-i va refuza? Şi totuşi, El o face! Le răspunde clar: „Nu ştiţi ce cereţi!” Aceasta este prima parte a mesajului. S-o descifrăm mai atent:

Biblioteca, admirabil loc de popas

Gabriela Genţiana Groza

de Gabriela Genţiana GROZA

Îmi place adesea să poposesc în marea Bibliotecă a naturii şi să răsfoiesc tomurile lăsate nouă de Creatorul întregului Univers. Mă delectez deopotrivă într-o bibliotecă obişnuită citind scrierile semenilor mei, de azi sau de odinioară. Mă simt onorată atunci când o carte de-a mea aflată pe rafturile cu multe volume este remarcată de cineva. Mi-a plăcut să citesc dintotdeauna. În clasele liceale am avut posibilitatea să îmi dezvolt gustul pentru lectură la Ploieşti, fiind membră a cenaclului literar de la biblioteca Palatului Culturii, alături de adulţi care au fost pentru mine modele pentru seriozitatea cu care frecventau reuniunile literare. Cu emoţie îmi aduc, de asemenea, aminte de domnul profesor de limba română, Constantin Enciu, la a cărui recomandare fusesem primită în cenaclul pe oraş. Avea un dar anume de a ne descoperi aptitudinile pentru literatură. Ne invita la dumnealui acasă, unde avea o bibliotecă deosebită pentru anii ’60. Fiind meloman, avea discuri cu arii din opere. Vă imaginaţi ce bine ne simţeam răsfoind cărţile puse la dispoziţie şi ascultând arii din opere!… Am şi acum un volum al unui autor francez, pe care domnul Enciu mi l-a dăruit ca premiu, la finele unui an şcolar. Părinţii mei ne cumpărau cărţile care ne trebuiau la şcoală, pe care le păstrez cu drag şi azi. Apăreau atunci volume foarte importante, din literatura română şi universală. Unele erau mai scumpe, dar multe apăreau ca volumaşe, la preţ accesibil, în Biblioteca pentru toţi. Erau deosebit de utile pentru formarea gustului pentru lectură al unui şcolar. Mai târziu, prin 1994, când am început să public poezie şi povestiri, am avut şansa să mă contopesc cu activitatea Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj, la Secţia pentru copii. Întâlnirile lunare cu elevii clujeni mi-au produs satisfacţii deosebite. Aici, în anul 2002, am înfiinţat Cenaclul literar-artistic „Traian Brad”, pe care l-am coordonat până în anul 2004. În cenaclu şi-au format condeiul mulţi şcolari, care s-au evidenţiat la concursuri literare în ţară şi în străinătate. Am dedicat o poezie dragilor mei cenaclişti care umpleau sala bibliotecii lunar, începând de toamna, până la finele lunii iunie, când intrau în vacanţă.

HAIKU DE PRIMĂVARĂ ÎN CENACLUL „POESIS”

de Gabriela Genţiana GROZA

Cât de interesaţi de poezie pot fi elevii Colegiului Naţional clujean „George Coşbuc”, acum în plină lună a lui Mărţişor, aveam să aflu la întâlnirea recentă cu ei, la o şedinţă a Cenaclului „Poesis”. A fost o oră de lucru, un atelier de creaţie literară, presărată de mine cu amintiri din propria mea copilărie, cu povestirea felului în care am început să scriu haiku, cum am primit premiul al II-lea la Concursul Internaţional „Kusamakura” din Japonia în anul 2000, stârnindu-le ambiţia să compună la rândul lor poeme în stilul liricii nipone. Interesul şi seriozitatea cu care mi-au primit oferta de a-i îndruma mi-au răsplătit strădania şi m-au făcut să mă simt mândră de elevii colegiului unde în urmă cu ani predam biologie. Şi, cum cuvântul „haiku” din limba japoneză se traduce în româneşte prin „vers jucăuş”, ca un joc al hazardului, aşa, ca să ne amintim, şi eu şi elevii de întâlnirea primăvăratică, am să vă spun că „lucrul bine făcut” a fost într-o zi de 13 martie, iar la şedinţă au participat 13 elevi. Numele cenacliştilor care au compus haiku sunt în ordine alfabetică. Te rog, cititorule, apreciază tu care poem-bijuterie ţi-a stârnit o emoţie mai mare, transportându-te cu gândul în natură, pe malul unui lac, într-o poiană, în livada cu pomi în floare, în care mişună gâzele, în locuri cu flori de primăvară sau în alte colţuri binecuvântate de la noi, în care au apărut gingaşele flori de primăvară. Fiecare copil a poposit cu gândul în spaţiul din natură pe care l-a vizitat cândva. Emoţia i-a rămas cantonată într-un sertăraş neuronal ghiduş al creierului său avid de informaţie şi acum a transpus-o în versuri.

Agenda săptămânii 9-14 martie 2015 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de Ştefan SELEK

Luni, 9 martie
ora 13, secţia Împrumut carte pentru adulţi
Secţia Împrumut carte pentru adulţi în colaborare cu elevi de clasele IX-XII de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” organizează activitatea „La femme et le printemps”. Elevii sunt însoţiţi de prof. Maria Ciumău, iar cu această ocazie bibliotecarii vor alcătui o expoziţie de carte şi una de portrete, intitulate „Femei celebre ale Franţei”.

Marţi, 10 martie
ora 10, Secţia pentru copii
În lumea lui Păcală
Secţia pentru copii şi Filiala „Nicolae Iorga” îl vor omagia pe patronul spiritual al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, cu ocazia împlinirii a 159 de ani de la naştere.
Astfel, de la ora 10.00, la Secţia pentru copii va avea loc activitatea „Păcală între tradiţional şi modern”. Elevii claselor V-VIII de la Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” (dir. prof. Vasile Ienuţaş) vor prezenta creaţii originale pe tema personajului Păcală.
Coordonatori de activitate: prof. Denisa Buzilă, Sanda Inceu şi Gianina Hampu.
„Păcală în literatura pentru copii” este titlul expoziţiei de carte pregătită pentru această ocazie.
„Scrierile lui Petre Dulfu în ex-libris-uri” – expoziţie de ex-libris-uri realizată de elevi de la Palatul Copiilor Baia Mare (director prof. Claudia Crăciun), coord. prof. Camelia Ofelia Moisima, Mihaela Ganţa, Marcel Stanciu, Maria Stanciu. Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 9-20 martie, pe holul Secţiei pentru copii.
„Isprăvile lui Păcală” este titlul activităţii realizate de Filiala „Nicolae Iorga” şi Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” (dir. prof. Mihai Boloş). Participă elevii clasei a IV-a D, înv. Mihaela Todaşcă. Vor fi prezentate portofolii cu momente din păţaniile lui Păcală.
„Lumea imaginată de Petre Dulfu” este titlul vitrinei de carte realizată şi prezentată de bibliotecar Mirela Avram de la Filiala „Nicolae Iorga”.
ora 17, Salonul artelor
Va avea loc vernisajul expoziţiei de grup intitulate „Primăvară şi culoare”, organizată de Asociaţia Artiştilor Plastici „Alexandru Şainelic”, în colaborare cu Centrul Judeţean de Promovare a Culturii Tradiţionale Maramureş şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.
Expun artiştii plastici:
Mariana Călean, Iulia Băbaş – pictură;
Florea Dumitru, Bancoş Petru – sculptură.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 10-16 martie la Salonul artelor.

Poezia imigraţiei în Canada

Nu există nimic mai presus decât adevărul (Plotinus, 700 BC)

de Flavia COSMA

Canada este o ţară de o mare diversitate, un experiment unic în lume, locul unde se întâlnesc culturi şi civilizaţii din cele patru colţuri ale lumii, o ţară unde imigranţii sunt bineveniţi şi contribuţia lor este necesară.

Cei mai mulţi imigranţi au ajuns în Canada în căutarea unei vieţi mai bune pentru ei înşişi şi pentru familiile lor. Dar aceste căutari n-au fost nicicând uşoare sau simple, şi nu vor fi rezolvate niciodată numai la nivel material. Există altceva, acea forţă în stare să determine oamenii să-şi abandoneze locurile natale, acel ceva ce este mai presus de nevoia de supravieţuire. În opinia mea, oamenii se dezrădăcinează şi o pornesc spre alte regiuni ale globului în căutarea adevărului. Motivul ce determină atâţia oameni să-şi părăsească ţara de baştină este setea de cunoaştere, o cunoaştere mai profundă a vieţii reale şi imaginare ce ne înconjoară, şi speranţa că gestul acesta ne va permite în acelaşi timp o înţelegere mai clară a ceea ce suntem noi înşine, în realitate.