Înscrieri la antologia „LECŢIA DE POEZIE”

05/02/2021

Apollon

Invitaţie

Societatea Culturală Apollon – România şi Academia Internațională de Literatură și Artă, te invită să fii unul dintre autorii antologiei de texte literare „LECŢIA DE POEZIE” – 3 volume cu peste 600 pag. fiecare, format B5, tip „manual”, supracopertate, tiraj general 300 seturi.

Autorii nu sunt implicaţi financiar în tipărirea şi apariţia acestei antologii. Apollon – România NU percepe taxe şi NU condiţionează cumpărarea antologiei! Noi ne ocupăm de CULTURĂ, nu de strângere de fonduri!

Antologiile Apollon se distribuie la bibliotecile judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi la unele centre culturale din ţară şi străinătate.

Cei care doresc Citește restul acestei intrări »


Prietenii literare” Cluj-Napoca – Baia Mare

23/09/2015

afis_cluj2015de Cristian LAURENŢIU

Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj Napoca, revista de cultură „Tribuna” împreună cu site-ul şi revista literară maramureşeană „eCreator”, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Prietenii literare” îi are ca invitaţi pe scriitorii maramureşeni de la eCreator: Ioan Romeo Roşiianu, Marian Ilea, Nicolae Scheianu, Alexa Gavril Bâle, Vasile Muste, Echim Vancea, Vasile Morar, Gelu Dragoş, Marina Glodici şi Ştefan Aurel Drăgan. Citește restul acestei intrări »


Lansare de carte. GHEORGHE FUNAR – „Holocaustul din Grădina Maicii Domnului”

28/04/2015

funar

de Cristian LAURENŢIU

Cartea lansată luni, 27 aprilie 2015, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” în sala de conferinţe de către fostul primar al oraşului Cluj-Napoca este a treia din ciclul denumit „Holocaustul”. Primul volum a fost lansat pentru prima dată în Baia Mare în urmă cu patru ani, „Holocaustul împotriva românilor”, urmat acum doi ani de „Holocaustul împotriva poporului român”.

Gheorghe Funar, un prieten al băimărenilor, afirmă că noi trăim în «Grădina Maicii Domnului», fapt confirmat de Papa Ioan Paul al II-lea la vizita sa în ţară şi că „suntem urmaşii adevăratului popor ales de Dumnezeu”, iar „istoria pe care noi o cunoaştem este o istorie falsificată”. Citește restul acestei intrări »


Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung debutează în 2014-2015 cu tânăra Alexandra Ardusădan

25/09/2014

de Cristian LAURENŢIU

alexandraSîmbătă, 27 septembrie 2014, ora 11.00, se deschide noua stagiune a Cenaclului scriitorilor „Petre Dulfu” din Satulung – în incinta Căminului cultural din localitate, director Mihai Zmicală. Citeşte fragmente din ultima carte de proză, „Celebrul anonim”, scriitoarea Alexandra Ardusădan din Şomcuta Mare. Este vorba despre o carte de dragoste, „o parabolă despre obsesia întineririi şi consecinţele acesteia, despre teama de moarte şi încercarea de a o eluda prin iubire” – cum spune în postfaţa cărţii Gheorghe A. Stroia.

Moderatorul manifestării literare va fi scriitorul Gelu Dragoş, vicepreşedintele cenaclului din Satulung. Citește restul acestei intrări »


Poetul IOAN DRAGOŞ la 58 de ani!

13/09/2013

Ioan Dragos

de Cristian LAURENŢIU

Poetul şi juristul de excepţie Ioan Dragoş, actualmente director în cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, face parte dintre oamenii demni şi valoroşi pe care îi are în momentul de faţă Maramureşul de acasă. Apreciat atât de către administraţia judeţeană, cât şi de către oamenii de cultură maramureşeni, poetul Ioan Dragoş consideră că la ceas aniversar ar fi bine să scriu despre Domnia sa ce au spus alţii, din exteriorul Maramureşului, dar din interiorul României: „Ioan Dragoş are pagini întregi în care păşeşte cu dreptul în poezie” (Geo Dumitrescu – „Luceafărul”, 1977); „Inteligente mi s-au părut poemele lui Ioan Dragoş, sugestive, bogate în metafore” (Nicolae Manolescu – „România literară”, 1987); „Multă fantezie în poezia lui Ioan Dragoş. Cochetând cu textualizarea, poetul este în fond un remarcabil imagist într-o sensibilitate preponderent depresivă” (Petru Poantă – „Tribuna”, 1987); „Poetul Ioan Dragoş ştie că, cu cât debutul e mai târziu, cu atât judecata critică are un aer definitiv. Maramureşean de baştină, poetul dezvăluie un suflet fraged, capabil de tentative eroice în vederea recuperării Raiului pierdut. El ne oferă câteva pânze, imagini dintr-o înfloritoare memorie sentimentală” (Constanţa Buzea – „Amfiteatru”, 1987); „Ioan Dragoş scrie în spirit clasicizant, provoacă metafora largă, protocolară […] Uneori cuvintele îi sunt conduse spre asocieri ingenioase de o sigură acurateţe” (Valentin Taşcu – „Steaua”, 1988); „Eleganţa trecerii prin amănuntele vieţii, cochetăria ironică cu care poetul caută să cunoască obiectul dorinţelor sale trecute, să «emigreze» în multiplicitatea evenimentelor, a experienţelor reînnoite fără încetare, să reconstruiască ceea ce, de fapt este, («totul este desenat») face din extazul căutării o voluptate dureroasă” (Cristina Cîrstea – „Convorbiri literare”, 2000). Citește restul acestei intrări »