La o cafea cu Iosif Herţea

Înregistrare realizată la Radio România Cultural, emisiunea Cafeneaua literar-artistică, iunie 2011,
transcrisă de Daliana BONAŢ, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

IOSIF HERȚEA
(22 martie 1936 – 21 martie 2018)

Iosif Herțea s-a născut în 22 martie 1936, la Firiza de Jos (suburbie a orașului Baia Mare). Până la vârsta de 14 ani a locuit, împreună cu părinții și frații, în localitatea Târnăveni, județul Mureș și tot acolo a absolvit școala gimnazială.

Se înscrie la Liceul de Muzică, secția violoncel, unde l-a avut ca profesor de limba română pe Ion D. Sârbu. După absolvirea liceului, a fost admis la Conservatorul din Cluj, însă după primul semestru s-a transferat la Conservatorul din București, Secția muzicologie-compoziție, pe care l-a absolvit în anul 1960. Liviu Brumaru, asistent la Catedra de folclor, l-a făcut să îndrăgească muzica populară și astfel a ajuns la Institutul de Folclor împreună cu Liviu Glodeanu și Dan Georgescu, colegii săi. Aici a lucrat până în anul 1980, când se mută la Cluj-Napoca, unde a fost cercetător științific principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, până în anul 1990, când se va muta în Germania.

Iosif Herțea și Cornel Todea

Cornel Todea: Mă bucură să ne reîntâlnim la Cafeneaua literar-artistică. Vă reamintesc, realizatorul Cafenenelei este doamna Claudia Revnic, stăpânul unei console cu nenumărate butoane și cursoare este domnul Petre Bârsan, ilustrația muzicală: Bogdan Florea. Cornel Todea, cel care vă vorbește, are astăzi invitați un neamț care s-a născut în Maramureș, neamțul este îndrăgostit de folclorul românesc. Ca să poată conversa cu Domnia Sa, am invitat un etnomuzicolog. Am invitat, de asemenea, un cercetător pasionat de descoperirea unor instrumente originale tradiționale. Am invitat, pentru că personalitatea este foarte complexă, și pe cel mai original compozitor de muzică de scenă din România, așa cum a fost declarat, pentru că Dumnealui în compozițiile sale a folosit instrumente pe care le-a inventat, pe lângă instrumentele care există într-o orchestră, în mod tradițional. Drept pentru care a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Teatrale din România pentru muzica de scenă. Toate aceste persoane și nu am epuizat, de fapt, paleta pe care o conține personalitatea, sunt ipostaziate într-o singură ființă excepțională, domnul Iosif Herțea. Și, spun excepțională, pentru că nu am găsit cuvinte mai potrivite. În ce constă caracterul excepțional: este de un talent ieșit din comun și de o modestie, de egală dimensiune, de o fantezie creatoare surprinzătoare, provocatoare și, pe parcursul acestei întâlniri cu dumneavoastră, o să vă citez câteva dintre spectacolele de teatru care au beneficiat de soluțiile muzicale cu totul surprinzătoare, cu totul inedite ale maestrului Iosif Herțea.

Iosif Herțea: Și eu vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Mă onorează.

C. T.: Dumneavoastră ne onorați. Mulțumim că ați răspuns invitației. Dar faptul că v-am invitat

IOSIF HERȚEA (22 martie 1936 – 21 martie 2018)

de Daliana BONAȚ, Director adjunct de specialitate, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
și dr. Liliana VOȘ

Iosif Herțea

„Cel mai original compozitor de muzică de scenă, maestru al sonorităților live”[1], vrăjitor de sunete ciudate, „cel mai mare maramureșean specialist în etnologie, folclor și etnografie și românul cel mai important al promovării sunetului ca instrument de muzicalitate și muzicalizare”[2], în viziunea lui Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Iosif Herțea s-a remarcat printr-o traiectorie culturală și artistică deosebită, atât la nivel național, cât și internațional.

Compozitorul, etnomuzicologul, etnograful, creatorul de instrumente Iosif Herțea s-a născut în Ferneziu, suburbie a Băii Mari, la 22 martie 1936. Tatăl său a fost contabil la topitoriile Minelor și Uzinelor Statului din localitate, iar mama, casnică, a fost descendenta unei familii înstărite de armeni maghiarizați (Medyesi), proprietari, până în 1945, ai unui han turistic în Firiza.

Copilăria și-o petrece la Târnăveni, unde a urmat clasele primare, iar la vârsta de 14 ani se mută la Cluj, unde urmează, atât cursurile Liceului Teoretic „George Barițiu”, cât și pe cele ale Liceului de muzică, clasa de violoncel (1950-1955), unde a avut șansa de a-i avea ca profesori pe G. Iarosevici și Ion D. Sîrbu. Și-a continuat studiile la Conservatorul din Cluj (1955-1956), după o admitere la Facultatea de Medicină, impusă de tatăl său și eșuată, „din fericire”[3]. În partea a doua a anului I, s-a transferat la Conservatorul din București, Secția de muzicologie-compoziție, pe care a absolvit-o în 1960.

Fascinat de expresivitatea limbajului muzical, de armoniile mijloacelor elementare de expresie, își începe cariera de cercetător științific în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor din Cluj (1960-1970), mărturisirile sale fiind cu adevărat captivante: „Domeniul era pentru mine, și a rămas în aceeași măsură, atât de fascinant, ca atare și activitatea pe care trebuia să o desfășor, încât pot afirma, fără exagerare, că am beneficiat de extraordinarul noroc de a fi «obligat» să-mi câștig pâinea făcând ce îmi plăcea cel mai mult. Mă refer la munca de teren”[4].

Face parte, alături de Ovidiu Bârlea, Tiberiu Alexandru și Gotfried Habenicht, din grupuri de cercetări și culegeri folclorice. Astfel, în paralel cu domeniul principal de cercetare, își descoperă pasiunea pentru obiectele

Agenda evenimentelor săptămânii 28 noiembrie – 3 decembrie 2022 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Luni, 28 noiembrie

ora 10.00, Sala de conferințe

Casa Corpului Didactic a județului Maramureș în colaborare cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, Serviciul Împrumut carte pentru copii şi tineret, organizează evenimentul cultural dedicat sărbătoririi Zilei Naționale a României intitulat „1 Decembrie – Ne unește”.

 În cadrul acestuia se vor desfășura următoarele activități:

• Expoziția tematică „1 Decembrie – Ne unește”, cuprinde lucrări plastice și practice realizate de preșcolarii și elevii din instituțiile de învățământ partenere;
• Moment artistic „Țara-ncepe chiar cu mine”, susținut de elevii clasei a III-a D, coordonați de doamna profesor pentru învățământ primar Dorina Dragoș;
• Program muzical susținut de Corul „Alegretto” de la Școala Gimnazială „Lucian Blaga” Baia Mare, coordonați de doamna profesor Mădălina Medan;
• Expoziție de carte „File de istorie” organizată de Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Serviciul de Împrumut carte pentru copii și tineret.

Partenerii acestui eveniment sunt: Casa Corpului Didactic a Județului Maramureș, director prof. Florin-Mihai Simion, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, director prof. dr. Teodor Ardelean, director de specialitate Daliana Bonaț, Inspectoratul Școlar Județean Maramureș, inspector școlar general prof. Mihai-Cosmin Pop,

Au sosit primii participanți ai Taberei literare „Oprește-mă la tine, Maramureș, oprește-mă în tine, anotimp”, ediția 2022

În această primă zi, (joi, 1 septembrie), la ora 17, va avea loc deschiderea oficială a Taberei literare, cunoașterea participanților (unii sosiți în Maramureș pentru prima dată!), prezentarea activității lor literare, recitarea a 2-3 poezii sau citirea unui eseu sau fragment dintr-o proză, premierea Concursului de poezii dedicate Zilei Limbii Române (31.08.2022) de către un juriu competent (condiție – membrii juriului să NU aibă poezii în concurs), festivitatea de premiere al ineditului concurs și un bogat și divers program cultural – artistic coordonat de către cunoscutul folclorist Viorel Ungur. Responsabil al acestei prime zi, scriitorul, etnologul și sufletul taberei VASILE BELE.

Vineri, 2 septembrie, după micul dejun de la Pensiunea RUSTIC Baia Sprie, ne vom întâlni, în jurul orei 9,00 la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean, dir. executiv Daliana Bonaț, unde vor fi prezentate cărți de autor, reviste conduse de către unii dintre participanți, iar în jurul orei 11,00 vom vizita Planetariu Baia Mare,

Petre Dulfu – pedagog de vocație

Petre Dulfu
(10 martie 1856, Tohat – 31 octombrie 1953, București)

Petre Dulfu face parte din categoria celor care şi-au câştigat aprecierea unanim recunoscută prin devotamentul absolut față de profesia aleasă, prin pasiunea remarcabilă pentru cuvântul scris, prin exemplara implicare în procesul educațional al generațiilor acelor vremuri – virtuți pe care le-a demonstrat cu prisosință pe parcursul celor 4 decenii de activitate didactică.

Petre Dulfu rămâne foarte iubit de cititorii pe care

Teodor Ardelean – „cetăţeanul de onoare al cărţilor”

de Mircea DAROŞI

A devenit o tradiţie în viaţa noastră culturală, ca în momentele aniversare, oamenii de-o aleasă ţinută intelectuală să fie elogiaţi pentru faptele lor exemplare ce le onorează biografia. „Un astfel de om excepţional este distinsul dr. Teodor Ardelean care, dintr-o generozitate greu de egalat, şi-a dedicat întreaga carieră proiectelor culturale ambiţioase cărora le-a dat viaţă”. Ajuns la ceas de praznic afectiv şi de popas bilanţier, omul cu o mare deschidere enciclopedică, filozof, publicist şi analist cultural de anvergură, autor şi coordonator de cărţi şi de publicaţii, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, a primit în dar de la prietenii săi, o carte aniversară intitulată „Teodor Ardelean – 70 de ani sub semnul lui HOMO DOCTUS” (coordonator Daliana Bonaţ).

Originar din comuna Mirşid, judeţul Sălaj, Teodor Ardelean, cunoscut şi cu diminutivul Tedi, a urmat drumul cărţii şi apoi al culturii, devenind administratorul acestor valori inestimabile. Este o carte excepţională,

Carte pentru românii de pretutindeni – o nouă dimensiune strategică pentru Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

de dr. Teodor ARDELEAN, director și Daliana BONAȚ, director adjunct.

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Schimbările politice majore care au transformat cardinal România începând cu finalul de an 1989 au adus multiple ajustări și în ceea ce privește misiunea bibliotecilor. De la „închiderea spre lume” la care fuseseră condamnate de sistemul socialist, s-a ajuns la provocarea absolut istorică de a găsi formule de integrare în formatul realizat de instituțiile similare europene, atât prin relaționări directe, cât și prin amplificarea acelor strategii care să deschidă cu adevărat bibliotecile publice spre carte, cultură și cunoaștere.

Astfel, după implementarea urgentă a „purificării ideologice” a fondurilor de carte, multe biblioteci s-au orientat spre realizarea unor noi contacte, cu parteneri din străinătate, pentru a putea așeza în practică o armonizare a activităților menite să valorifice patrimoniul existent și să defenestreze proceduri depășite în stil, metode și gestiune a resurselor. A urmat, încă din 1990, o revigorare certă a acelor dimensiuni biblioteconomice ce fuseseră inhibate prin izolaționismul socialist, cu precădere o recucerire de planuri cognologice și informaționale.

Biblioteca Județeană Maramureș a moștenit de la vechiul sistem cea mai precară situație materială față de celelalte instituții similare din țară. Funcționa într-o clădire improprie (fost cămin studențesc), insuficientă spațial, ingrată funcțional și insalubră sano-cultural. Decizia de a face demersuri pentru un sediu nou a fost evident fundamentală și cele mai multe energii s-au consumat cu documentarea în domeniu.

Fără a reduce dinamica acestui nou suflu

20 de ani ai Bibliotecii „Maramureș” din Chișinău

Astăzi, 4 noiembrie, s-a desfășurat online, evenimentul aniversar cu genericul „Între reforme și performanțe” – 20 de ani ai Bibliotecii „Maramureș”.

În sesiunea de pe Zoom, au adus felicitări echipei Bibliotecii „Maramureș”:

– dr. Teodor Ardelean – director, Daliana Bonaț – director adjunct de specialitate și Anca Sima – șef serviciu, (din partea Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare – România);

– Valentina Volontir – șefă la Direcția Cultură a Primăriei Municipiului Chișinău; Elena Butucel – director adjunct pentru Lectură și dezvoltare servicii, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

(imagine preluată de pe Zoom)

Dr. Teodor Ardelean a invocat momentele de stabilire a relațiilor de colaborare cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, în scopul înființării unei noi biblioteci în orașul Chișinău, care să fie fondată cu sprijinul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. A memorat spiritul care domina Chișinăul în anii 2000, când a descoperit pentru prima dată acest spațiu cultural românesc,

Teodor ARDELEAN, la ceas aniversar!

• 

de ing. Gheorghe IANCU

Recent a apărut la Baia Mare excepționala carte aniversară intitulată „TEODOR ARDELEAN 70 de ani sub semnul lui HOMO DOCTUS” (coordonator Daliana Bonaț). Este excepțională întrucât conține o serie de laudatio și mesaje a zeci de personalități, începând cu Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române, Ionel Bogdan – președintele Consiliului Județean Maramureș, IPS Iustin – Episcopul Maramureșului și Sătmarului și mulți, mulți alții, precum și din partea colaboratorilor, colegilor, prieteni ai prof. dr. Teodor Ardelean. Sunt subliniate activitățile și realizările performante în domeniile culturale, politice, administrative etc. obținute la nivel local, zonal, național și chiar internațional de către dl. Teodor Ardelean.

Prof. dr. Teodor Ardelean merită din plin exprimările de laudatio ale zecilor de personalități care, la rândul lor, în activitățile profesionale sau extraprofesionale pe care le desfășoară sunt apreciați și admirați.

Pentru sigheteni, activitatea, realizările și personalitatea domnului Teodor Ardelean au o semnificație aparte datorită inițiativei și coordonării apariției cărților, documentar bibliografic, aniversare, ale unor personalități din cultura sigheteană: Mihai Dăncuș, Gheorghe Mihai Bârlea, Nicolae Iuga, apărute sub egida Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare.

Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume

Vineri, 3 septembrie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare a avut loc deschiderea Simpozionului internațional „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”.

Evenimentul s-a desfășurat pe parcursul a trei zile, a fost organizat într-un an special, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca fiind „Anul Omagial al pastorației românilor din afara României”, și a adus Maramureșului ocazia de a fi „promotor al culturii și identității românești în lume”.

În cadrul acestui proiect a fost realizat volumul „Maramureș – promotor al culturii și identității românești în lume”,