Ziua Bunei Vecinătăţi, prilej de strângere a relaţiilor între Maramureş şi Transcarpatia

15/07/2016

logo_Romania-Ucraina

COMUNICAT DE PRESĂ

Ziua Bunei Vecinătăţi, care va fi organizată duminică, 24 iulie, în Muzeul Satului din Sighetu Marmaţiei, de Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Maramureş, Muzeul Maramureşean şi primăriile din Ţara Maramureşului, se anunţă a fi un eveniment de amploare.

Scopul principal al evenimentului îl reprezintă strângerea relaţiilor de colaborare dintre administraţiile locale din Ţara Maramureşului şi Transcarpatia. 163.1 km de frontieră despart România şi judeţul Maramureş de Ucraina, raioanele Hust, Rahău şi Teceu din regiunea Transcarpatia. Maramureşul istoric este o regiune geografică şi etnoculturală aflată atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Ucrainei. Dezvoltarea relaţiilor economice, culturale şi valorificarea patrimoniului natural al acestei regiuni pot avea loc doar prin colaborare şi bună vecinătate. Citește restul acestei intrări »


CURS GRATUIT. ZESTREA STRĂMOŞEASCĂ A MARAMUREŞULUI – TRADIŢII, LOCURI SACRE, MEŞTEŞUGURI STRĂVECHI

10/02/2015

foto_Delia Florea

Perioada: 12 februarie 09 aprilie (9 cursuri, 18 ore)
Cursanţi:
77 de persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 66 de ani
Coordonator de curs: lector universitar dr. Delia-Anamaria Răchişan, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, UTCN.

La sfârşitul cursului, participanţii primesc diplomă de participare, DVD cu documentare etnologice, rămân cu obiectele pe care au învăţat să le confecţioneze (zgărdane, vase din lut, mărţişoare tradiţionale etc.).

PROGRAMUL DETALIAT
LUNA FĂURAR ⁄ FEBRUARIE

Locul desfăşurării: Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Salonul artelor, sala Computeen (demisol), Bulevardul Independenţei, nr. 4B, Baia Mare.

CURS 1: 12 februarie 2015, între orele 15-17 (Salonul artelor)
orele 15.00-16.00: Biserici vechi de lemn de pe meleagurile maramureşene. Locuri sacre aflate sub oblăduirea sacrului
Invitat special: preot Ion Chirilă, Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Rogoz, Ţara Lăpuşului.
Imagini cu biserici vechi de lemn, incluse sau nu în Patrimoniul UNESCO, din cele patru zone etnografice ale judeţului Maramureş (Ţara Chioarului, zona Codru, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului).
Documentar etnologic: Biserica de lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din Rogoz, secolul al XVI-lea, Patrimoniul UNESCO, Ţara Lăpuşului;
Realizator: Delia-Anamaria Răchişan.
Orele 16.00-17.00: Arta lemnului în Maramureş. Simboluri antropomorfe, astrale, dendromorfe, fitomorfe, geometrice etc. Demonstraţie în faţa participanţilor
Invitat special: creatorul popular Nicolae Şerban, 55 de ani, Rogoz, Ţara Lăpuşului.
Fotografii şi obiecte din lemn: căuc, lingură ornamentală, pecetar, sărăriţă, detalii de porţi tradiţionale etc.
Documentar etnologic: Arta lemnului în Ţara Lăpuşului (Rogoz)
Realizator
: Delia-Anamaria Răchişan

CURS 2: 19 februarie 2015, între orele 15-17 (Salonul artelor) Citește restul acestei intrări »


SCURTE ÎNSEMNĂRI DINTR-O SCURTĂ CĂLĂTORIE

23/07/2014

Dragonul

de Alexandru Ioan ROMAN

De multă vreme în subconştientul meu (şi nu numai) se cuibărise ideea unei evadări de pe aceste „plaiuri mioritice” spre alte zări şi tărâmuri pentru a constata cu propriile simţuri cum stau lucrurile, deoarece informaţiile primite din varii surse erau contradictorii şi eram destul de confuz în a aprecia cât de cât corect starea de fapt în afara fruntariilor acestei ţări. Ca să fiu pe deplin corect trebuie să spun că am mai făcut două ieşiri în exteriorul ţării: una în urmă cu aproximativ 30 de ani, deci în alt secol, alt mileniu, altă „epocă”, în fosta Cehoslovacie, cu traversarea Ungariei, circulând cu trenul într-un grup de turişti care era bine supravegheat ca nu cumva să se „rătăcească” vreunul. La vremea respectivă m-am întors foarte plăcut impresionat de ceea ce am avut ocazia să văd, să aud şi să trăiesc. A doua ieşire (de data aceasta în perioada „democraţiei originale”) am avut ocazia să o fac tot spre răsărit (deşi toată lumea se îndrepta spre apus), respectiv în Republica Moldova, de unde am venit cu un gust amar, deşi am găsit acolo foarte multe şi felurite bomboane – dulciurile fiind printre specialităţile celor din Chişinău. Acolo am întâlnit două categorii de români: o categorie a românilor care simţeau, vorbeau şi gândeau profund româneşte şi o altă categorie de români, care vorbeau ruseşte (poate ştiau şi româneşte) dar numai ei ştiau ce şi cum gândeau. Am ţinut să fac aceste precizări pentru că nu cu multă vreme în urmă, în cursul acestei primăveri, mi s-a oferit ocazia să particip la inaugurarea „Colţului românesc” deschis în cadrul Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia, Polonia. Aveam oarecare emoţii, având în vedere trăirile anterioare, şi ţinând cont de faptul că urma să merg nu spre apus, ci tot spre răsărit, un răsărit mai nordic. Urma să constat că, de fapt acest „răsărit nordic” era mult mai „apusean” decât mi-am imaginat. Citește restul acestei intrări »