A ieșit de la tipar numărul 5 al revistei SINTAGME CODRENE

27/04/2021

Publicația va fi distribuită la cei care semnează materiale în paginile acesteia, la colaboratori, la diferite instituții culturale și de învățământ.

În cuprins:

Vasile Lechințan: A fost Transilvania un „principat maghiar” sau întotdeauna o ţară românească?, p. 2

Angela Monica Jucan: Cartea e ceva în America, p. 9

Valeria Bilț: O cercetare științifico-fabulatorie a povestirii. Decalogul metatextual la Mircea Nedelciu, p. 13

Olimpia Mureșan: Semnal editorial – „Istoria reală a Ardealului” de Costel Neacșu, p. 23

Constanța Abălașei Donosă: Dragoste și tutun la Dunăre, p 27

Citește restul acestei intrări »


PREFĂ-MĂ DOAMNE

20/04/2021

de Daniela VÎLCEANU

Prefă-mă, Doamne, în dimineață
În zori de zi, în bob de rouă
Prefă-mă-n dragoste de viață
Îngăduie-mi speranță nouă!
Prefă-mă-n licăr, în sclipire,
În foc ce se transformă-n jar
Aprinde-mă a nălucire
Să îndulcesc suflet amar.
Și fă-mă floare de verbină
Iubit să am un trandafir
Să-i dărui dragoste divină
Să îi fiu picur pe-al său spin. Citește restul acestei intrări »


O ULTIMĂ DORINȚĂ

25/03/2021

de Daniela VÎLCEANU

Se lasă seara peste satul meu
Se-mbracă soarele-n culori de curcubeu,
Orchestrele de îngeri prind a cânta la liră
Mă regăsesc din nou pentr-un moment copilă.
La deal, în sat, un bătrân taie lemne,
Lemnul se-mpotrivește, securea prinde-a geme.
Își suflă-n mâini, degetele-ncep să-l doară
Nimic nu-l sperie, de-o viață stă la țară.
Micuță este casa, curată și-ncălzită
Pe preșul cel de zdrențe se roag-o bătrânică,
Își face cruce, se pleacă pe icoană
Și îi șoptește-n taină amarul ei de mamă. Citește restul acestei intrări »


CREAȚIA DESĂVÂRȘITĂ

08/03/2021

de Daniela VÎLCEANU

Dumnezeu prea’nalt
Minune a creat
Întru desăvârșire
Pământul să-l termine
Și nu s-a odihnit
Pân nu a înfăptuit.

………………………….

A pus parfum din flori
A luat plutiri din nori
Strălucire din soare
Din curcubeu culoare
I-a dat rod de pământ
Plutirea cea de vânt
Grație de gazelă
Trăire efemeră
I-a descântat de leac
Vara pe înserat
Cu șoapta în apus
Cu gându-n zare dus Citește restul acestei intrări »


STATUIA ÎNSUFLEȚITĂ

04/02/2021

de Daniela VÎLCEANU

Mi-e frig, mi-a amorțit o mână, ieri mă tăia o durere peste mijloc
Sunt statuia condamnată să te aștept în același loc
De-un timp port haine de omăt, peste ochi un văl de ceață
Piatra din care-s construită lasă impresia că-s lipsită de viață.
În palma mea timpul își depune anotimpurile
Am legat prietenii cu liliecii să-mi pot înfrunta temerile
Trăiesc în aceeași rutină nesfârșită
Așteptându-te, număr pași străini pe-aleea pietruită.
Uneori, apari de nicăieri, în loc de inimă ai un gol în piept
Pari ireal, secat de gânduri, chiar absent
Iubindu-te tainic în păcat mă îmbrac,
Mă sfarm, mă macin, de principii mă dezbrac,
Nu simți, dar cu răceala ochilor de piatră te sorb,
Mă curăț cu ploi și prind putere de orice vină să te absolv…
Ultima noutate, creanga teiului vecin a născut câțiva muguri
O rază de soare i-alintă, mă-ncearcă o mie gânduri
Am bătut palma cu divinitatea, chiar mi-a promis primăvară
Par fără suflet, dar speranța că vei trece pe-alee mă-nfioară. Citește restul acestei intrări »


Gânduri despre ANTOLOGIA DE TEXTE – Recenzii de cărți – Personalități ale lumii contemporane. Sincerus Verba

11/01/2021

de Daniela VÎLCEANU

Mă alătur și eu celor care au dus la înfăptuire proiectul „Recenzii de cărți – Personalități ale lumii contemporane” adresând câteva impresii despre această antologie.

Încă de la început salut cei trei coordonatori: Vasile Bele, Gelu Dragoș și Nelu Danci asigurându-i de toată prețuirea și respectul pentru munca lor titanică.

Alături de ei au stat alți oameni de litere pentru că toate obiectivele mărețe se înfăptuiesc doar cu sacrificiul a mai multor suflete și am să menționez întru stimă și recunoștință: Prefață profesor universitar dr. Carmen Dărăbuș; Consilier editorial Puiu Răducan; tehnoredactare minunata Cristina Bele și aranjamentul coperților David Statie. Proiectul a văzut lumina zilei în Decembrie 2020 la editura „Mircea Cel Bătrân”, Tipografia Puiu Răducan din Băile Olănești. Citește restul acestei intrări »


Un nou număr al revistei „SINTAGME CODRENE”!

26/12/2020

S-a tipărit nr. 2-3 al revistei „Sintagme codrene” a cărei fondator este Vasile Dan Marchiș.

CUPRINS:

Olimpia Mureșan – Editorial – Revista „Sintagme Codrene” – continuatoarea mai vechii reviste „Izvoare codrene”

Andreia (Ghib) Botiș – Pomul (Bradul împodobit) codrenesc – studiu

Daniela Forcoș – Din romanul „Daphne” în pregătire, capitolul „Parcă-mi vorbea în suflet”

Constanța Abălașei Donosă – La Ion Irimescu. Într-o zi de neuitat

Gheorghe Apetroae – Valori ale eseisticii contemporane: Siguranța în însingurare la Emil Cioran. Condiția filozofului

Teodor Dume – Daniel Luca-un soft, o investiție pe termen lung

Angela Monica Jucan  – „Motanul încălțat”, o poveste catehetică

Olimpia Mureșan – Convorbire cu îngerul meu Mihail Citește restul acestei intrări »


Confesiune

23/10/2020

de Daniela VÎLCEANU

Știi, eu ți-aș vorbi despre mine
Dar știu că ești om, și mă vei judeca
După tiparele tale, după gândirile tale,
Și să știi că tare mă tem de judecata oamenilor.
Sau, ți-aș vorbi despre ce-mi place mie
Despre cer, despre păsări, despre fluturi și flori
Dar știu că mă vei crede nebună, și mă vei judeca
După viața ta, după gândirea ta, după înțelegerea ta.
Sau, ți-aș vorbi despre experiență,
Experiența unei vieți pe care nu tu trăit-o;
Dar, știu că mă vei judeca, luând viața ta ca etalon
Și din nou mi-e teamă, de judecata ta de om.
Dar, dacă ți-aș vorbi despre un suflet?
Un suflet care nu este al tău
Și pe care tu ai impresia că-l cunoști,
Un suflet cald, care dogorește,
Care tace, ascultă și oftează înfundat,
Care mai are puterea să se îndrăgostească
Și chiar să iubească chinuit ca un nebun inconștient. Citește restul acestei intrări »


ADRESA DIN PROPRIUL UNIVERS

17/09/2020

de Daniela VÎLCEANU

Mi-am schimbat adresa într-un colț de cer
Intrarea din dreapta, prima la parter,
Locuința nouă este un mister
Vecini am o stea și un nor rebel.

Pe Calea Lactee ce-mi trece prin poartă
Văd o diligență frumos îmbrăcată
Mânat de Luceafăr trece Carul Mare
Din spate-l urmează o stea căzătoare.

Îmi arunc pantofii, despletit-alerg
Îi fac semn cu mâna, cutez să-l întreb:
– Ce ai de vânzare?; – Eu??? Nu vând nimic,
Mi-e încărcătura doar ce ai trăit.  Citește restul acestei intrări »


Parfum de femeie

26/08/2020

de Daniela VÎLCEANU

Femeia ce poartă
Aromă de fată
Al toamnei parfum
Înșiră pe drum.
Mi-e gândul și mă doare
Un dor depărtare
Un foc ce mă arde
Un veac ce desparte.
Un veac de lumină
O lume străină
Un cer de nevoi
Ce arde în doi.
Străin peste ape
Te cheamă aproape
Un gând ca un fum
Femeie parfum”.

Azi, fiind duminică, o zi splendidă, un cer senin, chiar foarte frumos, mă gândesc la colega de condei, la prietena, la distinsa doamnă DANIELA VÎLCEANU. Citește restul acestei intrări »