Jocuri din Maramureșul istoric (I)

30/10/2021

de Grigore SIMIONCA,
referent CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș

Bărbătescu’, Feciorescu’ sau Bătrânescu’ din Maramureșul istoric – este jocul de virtuozitate al maramureșenilor, care se joacă numai de către feciori și bărbați, coregrafiat, în semicerc, diagonală, cerc, traverseuri de linii, pe două coloane independente de feciori față în față, ținându-se de mâini, de degete sau de umeri.

Figurile sunt foarte multe și variate. În conținutul lor se găsesc pașii tropotiți, care se combină cu pintenii în aer și la podea, bătăi din palme în formule tipice cunoscute cu variante ritmice de trei valori executate în roată. Deplasarea se face spre stânga, invers acelor de ceasornic, cu pas de bază, Citește restul acestei intrări »


Ansamblul folcloric „Codrișorul”, la ceas aniversar!

22/10/2021

Casa de cultură a Sindicatelor din Bistrița, precum și Ansamblul folcloric „Codrișorul”, care activează în cadrul instituției, au sărbătorit luna aceasta 52 de ani de activitate culturală. În cinstea acestui eveniment, în data de 17 octombrie, la Complexul Muzeal din Bistrița, a avut loc un spectacol aniversar extraordinar.

Pentru a marca, așa cum se cuvine, această aniversare, Alexandru Câțcăuan, directorul instituției a pregătit bistrițenilor o mulțime de surprize. Pe lângă ansamblurile din zonă, autorități și oameni de cultură ai locului, la sărbătoare a participat și actorul Dorel Vișan, Citește restul acestei intrări »


Tabără de dansuri populare româneşti, la Micherechi

28/07/2021

Dansul popular a avut întotdeauna un rol important în viața celor de la sate. Activitățile de pe vremuri, horele satului și inițiativele de păstrare a tradițiilor se desfășoară acum sub alte aspecte, în formă organizată prin școli populare de artă sau tabere de dansuri și de păstrare a tradițiilor. Desigur, țelul acestora este ca, pe lângă însușirea dansurilor populare, tinerii să păstreze și să promoveze Citește restul acestei intrări »


CORUIA – PRIMA EDIȚIE A FESTIVALULUI „CÂNTEC, JOC ȘI VOIE BUNĂ” – 2019

24/10/2019

de Vasile BELE

Vasile Bele

Mă gândesc la ziua de duminică, cât a fost de frumoasă, din toate punctele de vedere… întâi – o vreme splendidă, și, secundo – cât de mult m-am bucurat în/de această zi. Eu, personal, chiar am profitat din plin de toate acestea. Și de vremea bună – o toamnă splendidă. Și, fiind duminică, (să se țină lanț petrecerile, cea de sâmbătă, cu cea de duminică), am onorat invitația unui foarte bun prieten și colaborator, vestit staroste și el, adică domnul Viorel Ungur, de a participa, și nu oricum, ci în calitate de „prezentator”, în comuna SĂCĂLĂȘENI, satul CORUIA, la PRIMA EDIȚIE A FESTIVALULUI „CÂNTEC, JOC ȘI VOIE BUNĂ”. Nici nu puteam refuza o așa ofertă, chiar gândindu-mă, la cât suflet și trăire pune acest promotor cultural, de excepție, Viorel Ungur, adică, în păstrarea identității naționale și a tradițiilor care ne însoțesc de secole.

Un munte de putere, tare precum o stâncă, neclintit și de neurnit din loc, atunci când este vorba despre promovarea valorilor și a comorilor din LADA DE ZESTRE. Citește restul acestei intrări »


Cultură şi patrimoniu cultural la Zilele Maramureşului 2019

17/05/2019

INVITAȚIE

Sâmbătă, 18 mai

ora 14, Teatrul de vară Baia Mare

 

Prima ediţie a Festivalului folcloric „Flori din Maramureş” aduce pe scena Teatrului de vară din Baia Mare, sâmbătă 18 mai 2019, începând cu ora 14, un număr de 11 tarafuri şi ansambluri folclorice din judeţ şi din ţară, într-o manifestare de amploare ce urmăreşte promovarea tradiţiilor şi folclorului autentic.  Citește restul acestei intrări »


ANSAMBLUL FOLCLORIC „STEJARUL” DIN FINTEUŞU MARE, LA 40 DE ANI DE EXISTENŢĂ

11/01/2015

afis_Ansamblul Stejarul_Finteusu Mare

de Andrei DRAGOŞ

Maramureşul, ţinut al legendarilor voievozi şi ctitori de ţară Dragoş şi Bogdan, al haiducului Pintea Viteazul, reprezintă una din cele mai interesante zone din România, din foarte multe puncte de vedere: bogăţii ale subsolului, celebrele livezi de meri şi pruni cu deosebita horincă care dezleagă cea mai împietrită limbă şi deschide orice lacăt, cu codrii seculari şi falnici care au fost ocrotitorii moroşenilor în vremuri de restrişte, iar lemnul este materia primă pentru acea măiestrie de a făuri celebrele porţi şi bisericile unice în lume.

Aici, pe văile Vişeului, Izei, Marei, pe Lăpuş, Bârsău şi Someş, trăiesc din cele mai vechi timpuri românii, urmaşi ai dacilor liberi, care au făurit una din cele mai valoroase arte tradiţionale din Europa. Cântecul, dansul, portul popular, obiectele de decor casnic (cergi, ţoluri, ştergări, perini), obiceiuri de peste an şi din viaţa omului, ritualurile de la naştere, botez, nuntă şi înmormântare, clăcile şi şezătorile, fantasticul moment al Crăciunului şi al sărbătorilor de iarnă, acele minunate colinde, mulţămite, şi cete de colindători care preamăresc Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi trecerea în noul an, toate acestea sunt un tezaur al nostru, al moroşenilor.

Alături de limba română, ele constituie actul de identitate al naţiei române. Până mai avem aceste inestimabile comori, până mai vorbim acea limbă dulce şi armonioasă, care este româna, reprezentăm una din cele mai valoroase entităţi naţionale de pe glob. Nichita Stănescu spunea… Limba română este patria mea.

În timp, aceste valori au trezit interesul multor cercetători – lingvişti, muzicologi, etnografi, care au studiat aici, în Maramureş, acest fenomen (arta tradiţională din Maramureş).

Au venit şi au stat aici, pe meleagurile noastre, şi au imortalizat în articole, lucrări mai ample, filme, fotografii, scrieri de partituri cei mai renumiţi folclorişti din ţară, iar în ultimul timp Maramureşul reprezintă sursa de inspiraţie şi linişte sufletească pentru japonezi, englezi, irlandezi… Dar cum să nu cauţi un asemenea colţ de rai, unde se află cu siguranţă cel mai interesant cimitir din lume, Cimitirul Vesel din Săpânţa şi minunata şi superba construcţie din lemn, loc de rugă şi linişte, Mănăstirea Bârsana.

Toate aceste valori trebuiau şi trebuie culese, conservate şi transpuse scenic, prezentate în lume pentru a ne face cunoscuţi în plan mondial, atât prin creaţia cultă de inspiraţie folclorică, cât şi prin păstrarea autenticităţii etnofolclorului. În felul acesta au apărut instituţii de profil, unele de amatori, dar în mod deosebit profesioniste, care au posibilitatea şi capacitatea de a observa, aprecia şi transpune scenic aceste valori. Citește restul acestei intrări »