In memoriam Victoria Berbecar, o artistă a neuitării

13/01/2022

Victoria Berbecar
(4 februarie 1944 – 12 ianuarie 2022)

Promotor al artei țesutului, a Maramureșului și a țării, preoteasa VICTORIA BERBECAR, din Botiza, a trecut în eternitate. În golul lăsat de plecarea la cer a domniei sale, rămâne un artist popular autentic, un nume ce nu va fi uitat nicicând. Sunt oameni pe care este de ajuns să-i întâlnești de două-trei ori în viață pentru a ști că sunt atinși de lumina divină, la rândul lor atingând, ocupând în sufletul celui cu care se întâlnesc, un loc luminos ce va rămâne peste timp doar al lor.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

*****

Nu cunosc pe faţa Pământului Românesc o mai frumoasă pereche de intelectuali implicaţi vocaţional atât de profund, de constant, de distribuit. Dacă Octavian Goga a zis despre George Pop de Băseşti că aici la cripta Marelui Bărbat trebuie să vină toţi românii să înveţe Istoria, atunci zic şi eu, peste vremuri şi peste proporţii spaţiale că aici, la Botiza, ar trebui să vină în pelerinaj toate familiile de preoţi români, să vadă un Exerciţiu de Mucenicire Cultural – Misionară la Familia Victoria şi Isidor Berbecar. Atunci când stelele şi-au terminat lucrarea „începătoare” aşezând relaţie între Sfântul Isidor din Calendar, ziua de naştere a preotesei, ziua venirii în Botiza şi alte zile importante, trebuie să luăm seamă şi noi contemporanii spre a ne modela ce se mai poate prin vieţile noastre.

Dr. Teodor Ardelean,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani, p. 8.

*****

Prin ceea ce a realizat, într-un timp ce a adunat peste patru decenii de artă şi tradiţie, dânsa a demonstrat că omul se alătură lucrării lui Dumnezeu, preluând tradiţia străbună, ca apoi să-şi aducă aportul la conservarea, dezvoltarea şi sporirea ei. Dacă doamna Victoria Berbecar a descoperit tradiţia meşteşugarilor artizani la Botiza, meritul ei este faptul că a devenit una dintre cele mai desăvârşite ţesătoare maramureşene, reuşind să ducă tehnica străveche peste tot în lume, dar şi s-o păstreze transmiţând-o nealterată tinerei generaţii.

Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani
, p. 6.

***** 

Citește restul acestei intrări »


Lector universitar dr. Ilie Gherheș, la ceas aniversar

01/01/2022

Ilie Gherheș, născut la 1 ianuarie 1962 în comuna Petrova, este lector univ. dr. la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia Mare și cercetător II, șef de secție la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București, iar din anul 2002 este doctor în științe istorice – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Dr. Ilie Gherheș a stabilit raporturi de coordonare, în decursul carierei sale, cu Comisia de Heraldică, Sigilografie și Genealogie Maramureș (președinte), Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Maramureș (președinte), Asociația „Pro Unione” Baia Mare, Maramureș (președinte), Asociația „Clio Centenar” Petrova, Maramureș (președinte), Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca (consilier științific), colegiul de redacție al revistei Familia română (membru) etc.

vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă

În anul centenarului Marii Uniri, lector universitar dr. Ilie Gherheș a lansat o carte eveniment, la Editura Gutinul, cu titlul Maramureșenii și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în care a dezvăluit detalii neştiute Citește restul acestei intrări »


În 29 decembrie 1843 s-a născut Regina Elisabeta a României

29/12/2021

Portretul Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) în revista „Vasárnapi Újság”, (3 ianuarie 1904) din Budapesta

de Mária BERÉNYI

Regina Elisabeta (Carmen Sylva) a avut un mare cult la Budapesta. Multe dintre operele sale sânt traduse în limba maghiară. Ea a cunoscut foarte bine capitala ungară pe care a vizitat-o de mai multe ori, fiind o prietenă foarte bună cu Sissi. Ba mai mul, Regina Elisabeta câtva timp a urmat cursuri de filosofie și la Universitatea din Budapesta.

Regina Elisabeta a României a fost poet, scriitor, eseist, patroana artelor şi ambasadoarea valorilor tradiţionale româneşti, membră de onoare a Academiei Române. Poporul a supranumit-o „mama răniţilor“, ea şi-a spus Carmen Sylva. A rămas în conştiinţa românilor drept prima regină care a făcut din costumul popular românesc haina de gală a curţii regale şi prima regină scriitoare.

Peste 30 de biografii şi sute de articole s-au scris despre viaţa şi activitatea celei mai îndrăgite regine a României, o personalitate complexă Citește restul acestei intrări »


EFTIMIE MURGU s-a născut în 28 decembrie 1805

28/12/2021

de Mária BERÉNYI

Murgu Eftimie s-a născut în 28 decembrie 1805 într-un mic sat din Banat. Studiile de drept şi le-a făcut mai întâi la Seghedin, apoi la Pesta. Tot în capitala Ungariei i s-a acordat diploma de doctor jurist, în 1834. Lucrarea de doctorat şi-a făcut-o în drept internaţional. Între 1836-1840, a predat logica şi dreptul la Bucureşti, fiind discipolul revoluţionarului român, Nicolae Bălcescu. În 1840 a fost expulzat din Ţara Românească din cauza participării sale la un complot. Până în 1845 a locuit în Lugoj, unde a luptat în primul rând pentru eliberarea Bisericii Române Ortodoxe de sub suzeranitatea sârbească. Din cauza activităţii sale în acest sens, în martie 1845, a fost învinuit de instigare, a fost arestat şi condamnat la patru ani de închisoare.

În unele manuale de istorie maghiară putem citi Citește restul acestei intrări »


ANCA BOLOȘ – un editor de cărți pentru copii, ca-n povești

17/12/2021

ANCA BOLOȘ – Oaspetele bibliotecii

Anca Boloș s-a născut la 17 decembrie 1980 și a copilărit în Rozavlea, jud. Maramureș având ca pasiuni lectura și oferirea de cadouri pentru cei dragi. Probabil de acolo i se trage dragul pentru cărți și împachetarea lor, căci nimic nu e întâmplător în viață.

Până să-și dea seama ce-și dorește cu adevărat de la viață, a absolvit în 1999 Liceul Teoretic „Dragoș Vodă” din Sighetul Marmației, după care a urmat două facultăţi, Dreptul şi Ştiinţele Economice, ambele la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, absolvite la început de ani ‘2000. Dar încă nu-i era clar care este drumul ei cu adevărat, așa că a mai făcut un masterat în Drept Civil şi a fost timp de 6 ani director de bancă.  Citește restul acestei intrări »


Francisc Groza, un poliglot sătmărean

17/12/2021

de dr. Viorel CÂMPEAN și dr. Marta CORDEA

Ne-am propus să înfăţişăm în acest material câteva aspecte din viaţa şi activitatea profesorului sătmărean Francisc Groza, un vestit poliglot al vremii sale.

A văzut lumina zilei în 17 decembrie 1883 la Satu Mare în familia lucrătorului de pământ Vasile Groza, greco-catolic şi a Elisabetei Lerm, romano-catolică. Faptul că s-a născut într-o familie mixtă a fost unul dintre avantajele care l-au făcut să ajungă foarte bun cunoscător al mai multor limbi. A urmat gimnaziul şi Liceul Catolic Regal din Satu Mare, unde a dat dovadă de sârguinţă, în primul şi în al doilea an de gimnaziu şi în ultima clasă din liceu terminând cu eminenţă la toate materiile. Examenul de bacalaureat l-a susţinut la acelaşi liceu, obţinând calificativul „bine”. Şi-a îndreptat apoi paşii către centrul universitar Cluj, unde a absolvit în 1907, cu bursă de stat, Facultatea de Filosofie, Limbi şi Istorie. A fost aici un student sârguincios al profesorului universitar Csengeri János, originar şi el din părţile sătmărene.

După absolvire s-a întors la instituţia care l-a format, Liceul Catolic Regal din Satu Mare. Din primul an a fost numit diriginte al clasei I-a gimnazială, în anul şcolar 1908/1909 predând limbile maghiară, latină şi engleză, cumulând 17 ore pe săptămână la catedră.

Am remarcat că de-a lungul anilor a fost diriginte al unor personalităţi viitoare ale lumii ştiinţifice, culturale, politice sau ecleziastice sătmărene: Ioan Rentea, Bazil Hadzega, Virgil Nistor, Sever Oros, Octavian Ardelean, Citește restul acestei intrări »


„RONDELUL” FUNIGEILOR

30/11/2021

de Melania RUSU CARAGIOIU

Îşi zboară barba primii funigei;
Se-ncurcă în hăţişuri de ciulini,
Pun steaguri în cuierele de spini,
Şi doruri lungi aleargă după ei…

Citește restul acestei intrări »


In memoriam Dumitru Fânăţeanu

22/11/2021

Dumitru Fânăţeanu
(n. 28 iunie 1944 – d. 20 noiembrie 2021)

A trecut în eternitate poetul și omul de cultură maramureșean Dumitru Fânățeanu, membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramureș.

Dumitru Fânățeanu s-a născut în 28 iunie 1944, în Tăuţii de Sus. Din 1963, a fost corist, cântăreţ şi solist vocal la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Din 1974, a devenit instructor-metodist la Casa de cultură din Baia Sprie. Între 1983 şi 2001, a fost inspector judeţean pentru Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor. Apoi, s-a întors ca director la Casa de cultură din Baia Sprie, până în anul 2008.

Este cunoscut ca un poet plin de har, care nu și-a risipit talantul, primit la naștere. După anii 90, a publicat 12 volume de poezie, fiind premiat pentru volumul „Necuprinsele azururi” la concursul „Cărţile anului” – 2013.

In memoriam Dumitru Fânățeanu expoziție de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă

Volume publicate:

Arhimede şi punctul secundei, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009;

Arhitectura de ploi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009;

Timpul din noi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2009;

Necuprinsele azururi, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013;

Chipul destinului, Editura Enesis, Baia Mare, 2014;

Iluminările înaltului, Editura Grinta, Iași, 2014;  Citește restul acestei intrări »


MOARA LUI GELU – O ALTFEL DE MOARĂ

18/11/2021
Gelu Dragos_foto_Stefan Selek

prof. Gelu Dragoș

de prof. Valentin LUPEA

Gelu Dragoș s-a născut în satul Lucăceşti, din lunca Someșului, fostă reședință a voievodatului Lucăcesti, comuna Mireșu Mare, județul Maramureș, la data de 22 februarie 1967, într-o familie de „bogotani”, iubitori ai cultului pentru vechime și tradiții, fiind al doilea fiu al lui Aurel și – al Anei.

Așa după cum singur mărturisește, bunicul său dinspre mamă a fost morar, având moară pe Someș („… bunicul meu dinspre mamă a fost morar / […] eu macin numai cuvinte”).

Școala primară și cea gimnazială le face în satul său natal, unde director și diriginte era profesorul Ion Georgescu (pictorul și poetul Ion Georgescu-Muscel). Încă de pe atunci, elevul Dragoș era atras în direcția lirismului, iar profesorul Georgescu îl încurajează în acest sens.

Și-a continuat apoi studiile la Liceul de electrotehnică din Baia Mare (actualmente Colegiul Tehnic „George Bariţiu” Baia Mare). Citește restul acestei intrări »


In memoriam col. (rtr.) dr. Eugen-Nicolae Rotărescu

25/10/2021

Col. (rtr.) dr. Eugen-Nicolae Rotărescu
(8 iunie 1949 – 24 octombrie 2021)

Scurs din preaplinul existenței, timpul a încetat să-i mai fie prieten col. (rtr.) dr. Eugen-Nicolae Rotărescu, colaboratorul revistei noastre. Vestea decesului, neașteptată și nedorită, ne-a fost transmisă pe 25 octombrie a.c.

Amintirea unui suflet nobil, care și-a dedicat toată viața semenilor, așa cum frumos a precizat îndoliata familie, va rămâne în conștiința colaboratorilor săi, printre care se numără și revista „e-Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Eugen-Nicolae Rotărescu s-a născut în 08 iunie 1949, în comuna Sadu. A urmat cursurile Liceului Teoretic „Gustav Grundisch”, din Cisnădie, apoi pe cele ale Școlii Militare de Ofițeri de Miliție din București. În 1973 este licențiat în drept în cadrul Facultății de Drept, București.

Și-a început activitatea în 1970 – în municipiul Sibiu – an în care s-a căsătorit cu Ana Cristea, soţia alături de care a construit o familie frumoasă, având doi copii: Ramona-Ileana (medic) şi Eugen-Bogdan (jurist); fiul i-a dăruit singura nepoată, arhitect rezident în Cluj-Napoca.

A cunoscut toate treptele carierei profesionale. În 1973 a devenit comandantul plutonului de pază generală Citește restul acestei intrări »