Luminătorii Satelor – un eveniment ajuns la cea de-a XII-a ediție

07/11/2022

Intrată deja în tradiția culturală a Sătmarului, manifestarea „Luminătorii Satelor”, unică în țară, răsplătește în fiecare an personalitățile culturale locale care și-au adus contribuția la dezvoltarea spirituală a comunităților din care provin.

Ediția din acest an a avut loc vineri, 4 noiembrie 2022, în organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare, la Centrul Multicultural „Poesis” Satu Mare, în cadrul căreia au primit titlul de ,,Luminător al Satelor” următorii: Boros Gerzon – Odoreu; Ana Hotca – Bereșoaia – Negrești Oaș; Vasile Ileașcău – Tarna Mare, sat Valea Seacă; Kovács Ferenc – Viile Satu Mare; Vasilena Motica – Terebești; Codruț Rebic – Săcășeni, sat Chegea; Karl Heinz Rindfleisch – Satu Mare; Vasile Stoica – Socond, sat Stâna; Szarvas Károly sen. – Agriș; Ana Torz – Bixad.

Au luat cuvântul: Pataki Csaba – președintele Consiliului Județean Satu Mare; Radu Roca – prefectul Județului Satu Mare; Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare; Zamfir Danciu – directorul Direcției Județene de Cultură Satu Mare; Iosif Ciunterei – din partea Ministerului Culturii.

Robert Laszlo – managerul C.J.C.P.C.T. Satu Mare

În urmă cu 11 ani, în anul 2011, a avut loc prima ediție a galei de premiere a „Luminătorilor Satelor”. Astăzi, iată, am ajuns la cea de a XII-a a ediție, ceea ce demonstrează viabilitatea acestui proiect valoros, menit să catalizeze potențialul cultural al județului nostru. Până acum, avem aproape 150 de laureați și credem că această cifră este un reper pentru a stabili valoarea și dimensiunea acestei manifestări unice. – a declarat Robert Laszlo – Citește restul acestei intrări »


PROFIL DE AUTOR: EUGEN ONISCU

03/11/2022

Eugen Oniscu, scriitor de proză, în mod special de nuvele-povestiri, eseuri. Este născut în 10 august 1972 în Tulcea. Încă din copilărie a fost pasionat de lecturi, iar din adolescență s-a cristalizat în sufletul său dorința de a scrie. A început să scrie din tinerețe, căutând de-a lungul timpului să învețe cât mai mult despre arta de a scrie. Trăiește de aproape douăzeci de ani în diaspora. A locuit treisprezece ani în Spania, iar acum locuiește în Berlin – Germania, unde lucrează și scrie în timpul liber. De obicei, își publică scrierile sale la revistele Confluențe Literare, Armonii Culturale, pe site-ul Resurse Creștine, iar acum a devenit colaborator al revistei electronice „e-Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare (România), https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/.

În anul 2020 la editura Armonii Culturale a publicat o carte de nuvele-povestiri intitulată „MESAGERUL”, iar în Aprilie 2021 la Editura Epubli din Berlin a publicat o nuvelă în format electronic în limba germană Citește restul acestei intrări »


Centenarul nașterii marelui scriitor român Marin Preda

05/08/2022

Marin Preda
(5 august 1922 – 16 mai 1980)

Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman – d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un nuvelist, romancier, scriitor și director de editură român.

La 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești, județul Teleorman, se naște Marin Preda, fiu al lui Tudor Călărașu, „de profesie plugar”, și al Joiței Preda. Copilul va purta numele mamei, întrucât părinții nu încheiaseră o căsătorie legală, numai astfel Joița Preda putea primi pensie în continuare ca văduvă de război. Joița venea cu două fete din prima căsătorie: Măria și Mița (Tita). Tudor Călărașu avea și el trei băieți cu prima soție care-i murise. Copilul Marin Preda își petrece copilăria în această familie numeroasă care – în ciuda celor două loturi de pământ „primite la împroprietărire” – nu este lipsită de griji.

În septembrie 1929, învățătorul Ionel Teodorescu Citește restul acestei intrări »


La 31 martie 1841 s-a născut Iosif Vulcan

31/03/2022

de Mária BERÉNYI

Iosif Vulcan
(31 martie 1841 – 8 sept 1907)

Iosif Vulcan a ocupat un loc de frunte în viaţa spirituală a Bihorului. Activitatea sa de aproape o jumătate de veac împânzește şi atinge diferite domenii ale culturii române transilvănene. Ziarist, editor, scriitor, animator cultural, academician, Iosif Vulcan a fost pentru Transilvania ceea ce, în alte condiţii istorice, au reprezentat Ion Heliade Rădulescu pentru Muntenia şi Gheorghe Asachi pentru Moldova.

Iosif Vulcan s-a născut la Holod în 31 martie 1841. Era fiul parohului român unit Nicolae Vulcan şi al Victoriei Irinyi. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan. Mama sa, Victoria Irinyi, fiica lui Ioan Irinyi, a fost directoare de şcoală în Leta Mare timp de aproape 40 de ani. Era sora lui Ioan Irinyi, inventatorul chibritului cu fosfor şi a revoluţionarului Iosif Irinyi.

În 1844 familia Vulcan din Holod se mută în Leta Mare, Citește restul acestei intrări »


VASILE IGNA, la ceas aniversar!

04/03/2022

Vasile Igna

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis” vă urează
La mulți ani!

Cu sau fără voia noastră, scriem toată viața o singură carte. O carte ca un copac ale cărui ramuri se ridică spre cer, dar care are rădăcinile în solul capricios, și greu de desțelenit, al visului. Suntem, altfel spus, părinții, urmașii și mărturisitorii propriilor iluzii, ezitări, strădanii și neputințe, arhitecții și zidarii unui claustru cu zăbrele de ceață. În chiliile lui, poruncile, limba, dicția, stilul, prozodia se pot modifica, dar rigorile visului rămân neschimbate. (Vasile Igna)

VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în Ardusat, Maramureș. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1966). După un stagiu de trei ani ca profesor într-o școală gimnazială din Câmpia Transilvaniei (Gădălin), a lucrat timp de 25 de ani la Editura Dacia, al cărei director a fost între februarie 1990 și octombrie 1994. A fost diplomat, însărcinat cu afaceri culturale, Citește restul acestei intrări »


In memoriam prof. univ. dr. Corneliu Ioan BUCUR

04/03/2022

prof. univ. dr. Corneliu Ioan Bucur

Muzeul ASTRA este în doliu. Domnul profesor universitar doctor Corneliu Ioan Bucur a trecut la cele veșnice…

Conducerea și echipa Muzeului ASTRA își exprimă profundul regret pentru trecerea în neființă a domnului profesor universitar doctor Corneliu Ioan Bucur, omul care a condus instituția timp de aproape 20 de ani. Este o pierdere imensă pentru Sibiu, pentru România și pentru tot ceea ce înseamnă cultură, tradiții și identitate națională!

Domnul prof.univ.dr. Corneliu Bucur s-a născut la 25 aprilie 1942, în Mediaș, și a urmat cursurile Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj, Citește restul acestei intrări »


Daruri din suflet!

09/02/2022

Consemnăm în Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, prezența unui număr de 5 volume ale autorului Florian Porcius: Flor’a Phanerogama din fostulu districtu alu naseudului, apărută la Tipariulu tipografiei archidiecesane, Sibiu, 1881, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Flora din fostulu districtu românescu alu Năseudului în Transilvania, apărută la Tipografia Academiei Române, 1886, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Diagnosele planteloru fanerogame și criptogame vasculare cari crescu spontaneu în Transilvania și nu sunt descrise în opulu lui Kock: «Synopsis Florae Germanicae et Herveticae», apărută la Tipografia Academiei Române, 1893, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Istoricul ținutului grăniceresc al Năsăudului, apărută la Editura Napoca Star, 2005, manuscris publicat pentru prima dată în 1888; Ierbar Năsăudean, apărut la Editura Napoca Star, 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș.

Lucrările, oferite în dar de către Gherasim Domide, profesor în cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord – Facultatea de Inginerie, la data de 07 februarie 2022, prezintă o parte din opera Citește restul acestei intrări »


In memoriam Victoria Berbecar, o artistă a neuitării

13/01/2022

Victoria Berbecar
(4 februarie 1944 – 12 ianuarie 2022)

Promotor al artei țesutului, a Maramureșului și a țării, preoteasa VICTORIA BERBECAR, din Botiza, a trecut în eternitate. În golul lăsat de plecarea la cer a domniei sale, rămâne un artist popular autentic, un nume ce nu va fi uitat nicicând. Sunt oameni pe care este de ajuns să-i întâlnești de două-trei ori în viață pentru a ști că sunt atinși de lumina divină, la rândul lor atingând, ocupând în sufletul celui cu care se întâlnesc, un loc luminos ce va rămâne peste timp doar al lor.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

*****

Nu cunosc pe faţa Pământului Românesc o mai frumoasă pereche de intelectuali implicaţi vocaţional atât de profund, de constant, de distribuit. Dacă Octavian Goga a zis despre George Pop de Băseşti că aici la cripta Marelui Bărbat trebuie să vină toţi românii să înveţe Istoria, atunci zic şi eu, peste vremuri şi peste proporţii spaţiale că aici, la Botiza, ar trebui să vină în pelerinaj toate familiile de preoţi români, să vadă un Exerciţiu de Mucenicire Cultural – Misionară la Familia Victoria şi Isidor Berbecar. Atunci când stelele şi-au terminat lucrarea „începătoare” aşezând relaţie între Sfântul Isidor din Calendar, ziua de naştere a preotesei, ziua venirii în Botiza şi alte zile importante, trebuie să luăm seamă şi noi contemporanii spre a ne modela ce se mai poate prin vieţile noastre.

Dr. Teodor Ardelean,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani, p. 8.

*****

Prin ceea ce a realizat, într-un timp ce a adunat peste patru decenii de artă şi tradiţie, dânsa a demonstrat că omul se alătură lucrării lui Dumnezeu, preluând tradiţia străbună, ca apoi să-şi aducă aportul la conservarea, dezvoltarea şi sporirea ei. Dacă doamna Victoria Berbecar a descoperit tradiţia meşteşugarilor artizani la Botiza, meritul ei este faptul că a devenit una dintre cele mai desăvârşite ţesătoare maramureşene, reuşind să ducă tehnica străveche peste tot în lume, dar şi s-o păstreze transmiţând-o nealterată tinerei generaţii.

Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani
, p. 6.

***** 

Citește restul acestei intrări »


Lector universitar dr. Ilie Gherheș, la ceas aniversar

01/01/2022

Ilie Gherheș, născut la 1 ianuarie 1962 în comuna Petrova, este lector univ. dr. la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia Mare și cercetător II, șef de secție la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București, iar din anul 2002 este doctor în științe istorice – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Dr. Ilie Gherheș a stabilit raporturi de coordonare, în decursul carierei sale, cu Comisia de Heraldică, Sigilografie și Genealogie Maramureș (președinte), Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Maramureș (președinte), Asociația „Pro Unione” Baia Mare, Maramureș (președinte), Asociația „Clio Centenar” Petrova, Maramureș (președinte), Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca (consilier științific), colegiul de redacție al revistei Familia română (membru) etc.

vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă

În anul centenarului Marii Uniri, lector universitar dr. Ilie Gherheș a lansat o carte eveniment, la Editura Gutinul, cu titlul Maramureșenii și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în care a dezvăluit detalii neştiute Citește restul acestei intrări »


În 29 decembrie 1843 s-a născut Regina Elisabeta a României

29/12/2021

Portretul Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) în revista „Vasárnapi Újság”, (3 ianuarie 1904) din Budapesta

de Mária BERÉNYI

Regina Elisabeta (Carmen Sylva) a avut un mare cult la Budapesta. Multe dintre operele sale sânt traduse în limba maghiară. Ea a cunoscut foarte bine capitala ungară pe care a vizitat-o de mai multe ori, fiind o prietenă foarte bună cu Sissi. Ba mai mul, Regina Elisabeta câtva timp a urmat cursuri de filosofie și la Universitatea din Budapesta.

Regina Elisabeta a României a fost poet, scriitor, eseist, patroana artelor şi ambasadoarea valorilor tradiţionale româneşti, membră de onoare a Academiei Române. Poporul a supranumit-o „mama răniţilor“, ea şi-a spus Carmen Sylva. A rămas în conştiinţa românilor drept prima regină care a făcut din costumul popular românesc haina de gală a curţii regale şi prima regină scriitoare.

Peste 30 de biografii şi sute de articole s-au scris despre viaţa şi activitatea celei mai îndrăgite regine a României, o personalitate complexă Citește restul acestei intrări »