La 31 martie 1841 s-a născut Iosif Vulcan

31/03/2022

de Mária BERÉNYI

Iosif Vulcan
(31 martie 1841 – 8 sept 1907)

Iosif Vulcan a ocupat un loc de frunte în viaţa spirituală a Bihorului. Activitatea sa de aproape o jumătate de veac împânzește şi atinge diferite domenii ale culturii române transilvănene. Ziarist, editor, scriitor, animator cultural, academician, Iosif Vulcan a fost pentru Transilvania ceea ce, în alte condiţii istorice, au reprezentat Ion Heliade Rădulescu pentru Muntenia şi Gheorghe Asachi pentru Moldova.

Iosif Vulcan s-a născut la Holod în 31 martie 1841. Era fiul parohului român unit Nicolae Vulcan şi al Victoriei Irinyi. Tatăl său, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului episcop-cărturar Samuil Vulcan. Mama sa, Victoria Irinyi, fiica lui Ioan Irinyi, a fost directoare de şcoală în Leta Mare timp de aproape 40 de ani. Era sora lui Ioan Irinyi, inventatorul chibritului cu fosfor şi a revoluţionarului Iosif Irinyi.

În 1844 familia Vulcan din Holod se mută în Leta Mare, Citește restul acestei intrări »


VASILE IGNA, la ceas aniversar!

04/03/2022

Vasile Igna

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis” vă urează
La mulți ani!

Cu sau fără voia noastră, scriem toată viața o singură carte. O carte ca un copac ale cărui ramuri se ridică spre cer, dar care are rădăcinile în solul capricios, și greu de desțelenit, al visului. Suntem, altfel spus, părinții, urmașii și mărturisitorii propriilor iluzii, ezitări, strădanii și neputințe, arhitecții și zidarii unui claustru cu zăbrele de ceață. În chiliile lui, poruncile, limba, dicția, stilul, prozodia se pot modifica, dar rigorile visului rămân neschimbate. (Vasile Igna)

VASILE IGNA s-a născut la 4 martie 1944 în Ardusat, Maramureș. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Cluj (1966). După un stagiu de trei ani ca profesor într-o școală gimnazială din Câmpia Transilvaniei (Gădălin), a lucrat timp de 25 de ani la Editura Dacia, al cărei director a fost între februarie 1990 și octombrie 1994. A fost diplomat, însărcinat cu afaceri culturale, Citește restul acestei intrări »


In memoriam prof. univ. dr. Corneliu Ioan BUCUR

04/03/2022

prof. univ. dr. Corneliu Ioan Bucur

Muzeul ASTRA este în doliu. Domnul profesor universitar doctor Corneliu Ioan Bucur a trecut la cele veșnice…

Conducerea și echipa Muzeului ASTRA își exprimă profundul regret pentru trecerea în neființă a domnului profesor universitar doctor Corneliu Ioan Bucur, omul care a condus instituția timp de aproape 20 de ani. Este o pierdere imensă pentru Sibiu, pentru România și pentru tot ceea ce înseamnă cultură, tradiții și identitate națională!

Domnul prof.univ.dr. Corneliu Bucur s-a născut la 25 aprilie 1942, în Mediaș, și a urmat cursurile Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj, Citește restul acestei intrări »


Daruri din suflet!

09/02/2022

Consemnăm în Cronica Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, prezența unui număr de 5 volume ale autorului Florian Porcius: Flor’a Phanerogama din fostulu districtu alu naseudului, apărută la Tipariulu tipografiei archidiecesane, Sibiu, 1881, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Flora din fostulu districtu românescu alu Năseudului în Transilvania, apărută la Tipografia Academiei Române, 1886, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Diagnosele planteloru fanerogame și criptogame vasculare cari crescu spontaneu în Transilvania și nu sunt descrise în opulu lui Kock: «Synopsis Florae Germanicae et Herveticae», apărută la Tipografia Academiei Române, 1893, republicată în anul 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș; Istoricul ținutului grăniceresc al Năsăudului, apărută la Editura Napoca Star, 2005, manuscris publicat pentru prima dată în 1888; Ierbar Năsăudean, apărut la Editura Napoca Star, 2005, sub îngrijirea prof. Liviu Păiuș.

Lucrările, oferite în dar de către Gherasim Domide, profesor în cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord – Facultatea de Inginerie, la data de 07 februarie 2022, prezintă o parte din opera Citește restul acestei intrări »


In memoriam Victoria Berbecar, o artistă a neuitării

13/01/2022

Victoria Berbecar
(4 februarie 1944 – 12 ianuarie 2022)

Promotor al artei țesutului, a Maramureșului și a țării, preoteasa VICTORIA BERBECAR, din Botiza, a trecut în eternitate. În golul lăsat de plecarea la cer a domniei sale, rămâne un artist popular autentic, un nume ce nu va fi uitat nicicând. Sunt oameni pe care este de ajuns să-i întâlnești de două-trei ori în viață pentru a ști că sunt atinși de lumina divină, la rândul lor atingând, ocupând în sufletul celui cu care se întâlnesc, un loc luminos ce va rămâne peste timp doar al lor.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

*****

Nu cunosc pe faţa Pământului Românesc o mai frumoasă pereche de intelectuali implicaţi vocaţional atât de profund, de constant, de distribuit. Dacă Octavian Goga a zis despre George Pop de Băseşti că aici la cripta Marelui Bărbat trebuie să vină toţi românii să înveţe Istoria, atunci zic şi eu, peste vremuri şi peste proporţii spaţiale că aici, la Botiza, ar trebui să vină în pelerinaj toate familiile de preoţi români, să vadă un Exerciţiu de Mucenicire Cultural – Misionară la Familia Victoria şi Isidor Berbecar. Atunci când stelele şi-au terminat lucrarea „începătoare” aşezând relaţie între Sfântul Isidor din Calendar, ziua de naştere a preotesei, ziua venirii în Botiza şi alte zile importante, trebuie să luăm seamă şi noi contemporanii spre a ne modela ce se mai poate prin vieţile noastre.

Dr. Teodor Ardelean,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani, p. 8.

*****

Prin ceea ce a realizat, într-un timp ce a adunat peste patru decenii de artă şi tradiţie, dânsa a demonstrat că omul se alătură lucrării lui Dumnezeu, preluând tradiţia străbună, ca apoi să-şi aducă aportul la conservarea, dezvoltarea şi sporirea ei. Dacă doamna Victoria Berbecar a descoperit tradiţia meşteşugarilor artizani la Botiza, meritul ei este faptul că a devenit una dintre cele mai desăvârşite ţesătoare maramureşene, reuşind să ducă tehnica străveche peste tot în lume, dar şi s-o păstreze transmiţând-o nealterată tinerei generaţii.

Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani
, p. 6.

***** 

Citește restul acestei intrări »


Lector universitar dr. Ilie Gherheș, la ceas aniversar

01/01/2022

Ilie Gherheș, născut la 1 ianuarie 1962 în comuna Petrova, este lector univ. dr. la Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Filiala Baia Mare și cercetător II, șef de secție la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București, iar din anul 2002 este doctor în științe istorice – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Dr. Ilie Gherheș a stabilit raporturi de coordonare, în decursul carierei sale, cu Comisia de Heraldică, Sigilografie și Genealogie Maramureș (președinte), Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Maramureș (președinte), Asociația „Pro Unione” Baia Mare, Maramureș (președinte), Asociația „Clio Centenar” Petrova, Maramureș (președinte), Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș-Vodă”, Cluj-Napoca (consilier științific), colegiul de redacție al revistei Familia română (membru) etc.

vitrină de carte realizată la Sala de lectură Carte curentă

În anul centenarului Marii Uniri, lector universitar dr. Ilie Gherheș a lansat o carte eveniment, la Editura Gutinul, cu titlul Maramureșenii și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, în care a dezvăluit detalii neştiute Citește restul acestei intrări »


În 29 decembrie 1843 s-a născut Regina Elisabeta a României

29/12/2021

Portretul Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) în revista „Vasárnapi Újság”, (3 ianuarie 1904) din Budapesta

de Mária BERÉNYI

Regina Elisabeta (Carmen Sylva) a avut un mare cult la Budapesta. Multe dintre operele sale sânt traduse în limba maghiară. Ea a cunoscut foarte bine capitala ungară pe care a vizitat-o de mai multe ori, fiind o prietenă foarte bună cu Sissi. Ba mai mul, Regina Elisabeta câtva timp a urmat cursuri de filosofie și la Universitatea din Budapesta.

Regina Elisabeta a României a fost poet, scriitor, eseist, patroana artelor şi ambasadoarea valorilor tradiţionale româneşti, membră de onoare a Academiei Române. Poporul a supranumit-o „mama răniţilor“, ea şi-a spus Carmen Sylva. A rămas în conştiinţa românilor drept prima regină care a făcut din costumul popular românesc haina de gală a curţii regale şi prima regină scriitoare.

Peste 30 de biografii şi sute de articole s-au scris despre viaţa şi activitatea celei mai îndrăgite regine a României, o personalitate complexă Citește restul acestei intrări »


EFTIMIE MURGU s-a născut în 28 decembrie 1805

28/12/2021

de Mária BERÉNYI

Murgu Eftimie s-a născut în 28 decembrie 1805 într-un mic sat din Banat. Studiile de drept şi le-a făcut mai întâi la Seghedin, apoi la Pesta. Tot în capitala Ungariei i s-a acordat diploma de doctor jurist, în 1834. Lucrarea de doctorat şi-a făcut-o în drept internaţional. Între 1836-1840, a predat logica şi dreptul la Bucureşti, fiind discipolul revoluţionarului român, Nicolae Bălcescu. În 1840 a fost expulzat din Ţara Românească din cauza participării sale la un complot. Până în 1845 a locuit în Lugoj, unde a luptat în primul rând pentru eliberarea Bisericii Române Ortodoxe de sub suzeranitatea sârbească. Din cauza activităţii sale în acest sens, în martie 1845, a fost învinuit de instigare, a fost arestat şi condamnat la patru ani de închisoare.

În unele manuale de istorie maghiară putem citi Citește restul acestei intrări »


ANCA BOLOȘ – un editor de cărți pentru copii, ca-n povești

17/12/2021

ANCA BOLOȘ – Oaspetele bibliotecii

Anca Boloș s-a născut la 17 decembrie 1980 și a copilărit în Rozavlea, jud. Maramureș având ca pasiuni lectura și oferirea de cadouri pentru cei dragi. Probabil de acolo i se trage dragul pentru cărți și împachetarea lor, căci nimic nu e întâmplător în viață.

Până să-și dea seama ce-și dorește cu adevărat de la viață, a absolvit în 1999 Liceul Teoretic „Dragoș Vodă” din Sighetul Marmației, după care a urmat două facultăţi, Dreptul şi Ştiinţele Economice, ambele la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, absolvite la început de ani ‘2000. Dar încă nu-i era clar care este drumul ei cu adevărat, așa că a mai făcut un masterat în Drept Civil şi a fost timp de 6 ani director de bancă.  Citește restul acestei intrări »


Francisc Groza, un poliglot sătmărean

17/12/2021

de dr. Viorel CÂMPEAN și dr. Marta CORDEA

Ne-am propus să înfăţişăm în acest material câteva aspecte din viaţa şi activitatea profesorului sătmărean Francisc Groza, un vestit poliglot al vremii sale.

A văzut lumina zilei în 17 decembrie 1883 la Satu Mare în familia lucrătorului de pământ Vasile Groza, greco-catolic şi a Elisabetei Lerm, romano-catolică. Faptul că s-a născut într-o familie mixtă a fost unul dintre avantajele care l-au făcut să ajungă foarte bun cunoscător al mai multor limbi. A urmat gimnaziul şi Liceul Catolic Regal din Satu Mare, unde a dat dovadă de sârguinţă, în primul şi în al doilea an de gimnaziu şi în ultima clasă din liceu terminând cu eminenţă la toate materiile. Examenul de bacalaureat l-a susţinut la acelaşi liceu, obţinând calificativul „bine”. Şi-a îndreptat apoi paşii către centrul universitar Cluj, unde a absolvit în 1907, cu bursă de stat, Facultatea de Filosofie, Limbi şi Istorie. A fost aici un student sârguincios al profesorului universitar Csengeri János, originar şi el din părţile sătmărene.

După absolvire s-a întors la instituţia care l-a format, Liceul Catolic Regal din Satu Mare. Din primul an a fost numit diriginte al clasei I-a gimnazială, în anul şcolar 1908/1909 predând limbile maghiară, latină şi engleză, cumulând 17 ore pe săptămână la catedră.

Am remarcat că de-a lungul anilor a fost diriginte al unor personalităţi viitoare ale lumii ştiinţifice, culturale, politice sau ecleziastice sătmărene: Ioan Rentea, Bazil Hadzega, Virgil Nistor, Sever Oros, Octavian Ardelean, Citește restul acestei intrări »