Marei Popovici

de Delia FLOREA

Legendarul Maradona a scris o faimoasă carte
Când a înţeles că are înclinaţii către arte.
Cu tehnica origami, DONNA MARA ne uimeşte
Şi ne-arată, cu plăcere, că hârtia… chiar vorbeşte!

Liviei Grigor

de Delia FLOREA

De geografie, domniţa Grigor fiind pasionată,
La „Împrumut” e foarte inspirată!
Iar uneori, pentru vreun cititor mai „rustic”,
Printre „domenii”, îndeplineşte rol de ghid turistic.

Deliei Florea

de COLECTIVUL secţiei ÎMPRUMUT CARTE PENTRU ADULŢI
al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare

Delia, colega cea spontană,
Compune versuri ca pe bandă,
Ca trenul uneori dispare,
Şi catrenul reapare.

Lui Vasile GRAD

de Delia FLOREA

Iarna, când pe-afară-i frig şi a-nceput să ningă,
Vasile Grad ştie atmosfera cum să o încingă!
Temperatura din centrală e de „maestru” bine „dirijată”,
Însă, mai sare „gradul”… câteodată.

Dalianei Bonaţ

 

de Delia FLOREA

Cu ochii ca două peruzele, la suflet e frumoasă foc!
Şi-i harnică precum albina, o clipă nu stă-n loc.
De-o cauţi trebuie să baţi la multe uşi.
Însă „finuţa” Daliana se poartă totdeauna… cu mănuşi.

Maica Siluana şi meşteşugul de a străbate calea

,,Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan, 14:6)

de Delia FLOREA

Monahia Siluana Vlad este una dintre rarele figuri feminine deosebit de active în cadrul societăţii româneşti actuale: o

Monahia Siluana Vlad

intelectuală care a publicat numeroase cărţi şi articole, susţine prelegeri în ţară şi peste hotare, desfăşoară o intensă activita-
te didactică, mer-
ge „să ducă vinde-
care” în spitale, la închisori, în orfeli-
nate. Imaginea acestei neobosite misionare creştine a fost prezentată în cadrul mai multor emisiuni realizate la Radio şi Televiziune. Participă la viaţa cetăţii şi se implică activ în buna desfăşurare a unor diverse evenimente cultural-artistice (de exemplu: vernisarea Expoziţiei internaţionale de fotografie OrthoPhoto – Iaşi, 2011 sau lansări de carte).

Înainte de a fi intrat în viaţa monahală, Eugenia Vlad a fost profesoară de filosofie şi a predat această disciplină în cadrul Universităţii din Galaţi. Pentru că a deranjat autorităţile comuniste afirmând public faptul că „materia nu poate fi o formă superioară de organizare”, a fost retrogradată, fiind nevoită să lucreze ca paznic, în cadrul aceleiaşi instituţii, iar mai apoi şi-a câştigat existenţa ocupând postul de bibliotecar. După propriile sale mărturisiri, în tinereţe nu fusese credincioasă, punând mai mult preţ pe ştiinţă şi cultură. „Revolta” de care dădea dovadă a ţinut până în clipa în care l-a cunoscut pe părintele duhovnicesc Constantin Galeriu, cel care avea să-i schimbe în mod radical viaţa.

Celor doi Radu de la „Multimedia”

de Delia FLOREA

La „Multimedia”, greşit se ştie
C-ar fi instaurat regim de „cătănie”.
S-a declanşat falsă alarmă:
Acolo, deşi lucrează „dublu” RADU… nu este cazarmă!

Voluntarului Vlăduţ

de Delia FLOREA

Vlăduţ, actor vestit de comedie şi de dramă,
Se „curentează” uneori, dar nu-i e teamă!
De-o lună rolul vieţii sale-i pus pe cântar
Fiindcă la bibliotecă… s-a travestit în voluntar!

Iulianei Moiş

de Delia FLOREA

Sprintenă precum o căprioară,
Iuliana, pentru bibliotecă este o comoară:
Lucrează „ca pe bandă”, în ritm infernal,
Probabil vrea să ajungem cu toţii… în spital!

UN VEŞNIC COLINDĂTOR AFLAT SUB PAVĂZA SFÂNTULUI ANDREI. In memoriam IOAN SORIN APAN (1957-2012)

de Delia FLOREA

Ioan Sorin Apan

„Mergând, învăţaţi toate neamurile” – aceasta este misiunea încredinţată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos apostolilor Săi, dintre care, „cel dintâi chemat” a fost Sfântul Andrei, care ne-a încreştinat neamul. Luându-l drept pildă vie pe cel ce a devenit ocrotitorul întregii suflări româneşti, profesorul Ioan Sorin Apan i-a învăţat, în numele credinţei, pe cei ce i-au stat în preajmă, modalitatea de păstrare nealterată a datinilor autohtone dar şi pe cei din „alte neamuri”, fiind un vrednic mesager al tradiţiilor româneşti peste hotare. Deşi a fost preocupat de domenii extrem de diverse, a slujit Bisericii prin tot ceea ce a înfăptuit.

Personalitate complexă, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, absolvent a trei instituţii de învăţământ superior – Facultatea de Fizică din Bucureşti (1981), Teologia Ortodoxă din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu (1997) şi Secţia de pictură bisericească a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, a fost dascăl exemplar, scriitor, folclorist, pasionat etnolog, cântăreţ, creator de artă populară”, „zugrav” de biserici ş.a.

Ioan Sorin Apan s-a născut pe meleagurile maramureşene, la Târgu-Lăpuş, şi a copilărit la Baia Mare până la vârsta de zece ani. Mama sa era învăţătoare şi i-a semănat de timpuriu în suflet „un pic de muzică, şi un pic de apetit cultural” pentru Maramureş. Încă din copilărie, a studiat acordeonul, fluierul, naiul şi pianul. De asemenea, ştia să cânte la drâmbă şi din solzi de peşte.