Cum au pus anxietatea şi depresia stăpânire pe vieţile noastre. Explicaţia psihologului

17/03/2016

COMUNICAT DE PRESĂ – Plus Communication

Adolescenţii de azi au un nivel ridicat de anxietate, comparativ cu cel pe care îl aveau, în anii ’50, pacienţii spitalelor de psihiatrie, spune un psiholog. Anxietatea în rândul adolescenţilor este o problemă care se acutizează în România, iar aceasta poate apărea sub diferite forme, în diverse momente din viaţa lor şi poate avea repercusiuni destul de grave asupra dezvoltării psihice a tinerilor.
Gabriela Marin

Gabriela Marin

Conform psihologului Gabriela Marin, una dintre cauzele creşterii nivelului de anxietate în rândul adolescenţilor este strâns legată de lipsa de socializare faţă în faţă şi petrecerea unui timp îndelungat în faţa unui calculator sau a unui telefon mobil. Anxietatea se poate manifesta sub formă de timiditate, teamă de a vorbi în public (fobia socială), atacuri de panică, tulburări obsesiv compulsive sau stresul posttraumatic. „În cele mai multe cazuri, anxietatea apare în acelaşi timp cu depresia, iar motivele pentru care aceste suferinţe psihice asociate escaladează sunt izolarea socială, iluzia relaţionării sau a prieteniei în mediul online, dar şi dorinţa din ce în ce mai mare a adolescenţilor de aprobare din partea comunităţii”, declară psihologul Gabriela Marin. Citește restul acestei intrări »


Psiholog: „Tinerii depind de aprobarea comunităţii online, iar dezaprobarea poate genera stări anxioase sau chiar depresie”

26/10/2015

COMUNICAT DE PRESĂ – Asociaţia Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieţii ; Plus Communication

Dan Ivanescu_img_0125

Dan Ivănescu

Iluzia relaţionării sau a prieteniei, care ne este conferită de comunicarea în reţelele sociale online, dezvoltă în rândul tinerilor din ce în ce mai multe stări de anxietate şi depresie. Astfel, tot mai mulţi copii şi adolescenţi cred cu tărie că au nevoie de aprobare şi de apreciere din partea comunităţii virtuale atunci când iau o decizie, iar feedbackul negativ venit din partea acesteia poate genera tulburări de comportament, spun specialiştii de la Asociaţia Sănătate Mintală pentru Calitatea Vieţii.

Cele două suferinţe psihice asociate sunt, potrivit psihologilor, stări care se dezvoltă în urma unor credinţe conform cărora viaţa se poate înrăutăţi, poate deveni tot mai grea sau, mai grav, că nimic nu mai are niciun rost, iar izolarea în faţa unui calculator pentru o perioadă mai îndelungată de timp poate agrava starea lor psihică. Citește restul acestei intrări »


Într-o lume a socializării şi relaţiilor virtuale intense, oamenii sunt tot mai singuri şi depresivi. Unii devin dependenţi, alţii aleg suicidul

12/10/2015

COMUNICAT DE PRESĂ – Plus Communication

Maria Verdi

Maria Verdi

Depresia este una dintre cele mai răspândite boli ale mileniului trei, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că aproximativ 350 de milioane de oameni de toate vârstele sunt afectaţi, iar 15% dintre noi suferă de depresie la un anumit moment pe parcursul vieţii. De asemenea, depresia a fost declarată a treia cauză de dizabilitate la nivel global în 2014, iar specialiştii consideră, până în 2020, ca va deveni principala cauză.

Psihologii semnalează faptul că depresia poate duce la suicid, iar un procent însemnat din cei un million de sinucigaşi suferă de depresie. Totodată, specialiştii spun că boala se manifestă la nivelul corpului, al stării de spirit şi la nivel de gânduri şi nu reprezintă doar o tristeţe de moment prin care fiecare trecem. „Nu este doar o tristeţe de moment, ea poate lua forme de la cele mascate, uşoare, cu perturbări afective de sezon, până la tulburări bipolare sau maniaco-depresive, culminând cu suicidul. Ea se produce la nivel de creier, prin funcţionarea anormală a componentelor creierului, care modulează starea de spirit, comportamentul şi gândurile”, declară psihologul psihoterapeut Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life. Citește restul acestei intrări »


Emoţie – cogniţie. O privire comparativă a teoriilor psihologiei moderne şi a învăţăturilor biblice

04/10/2014

de Amza JUCAN

fata in fataÎn Index lexical şi glosar de la sfârşitul volumului său Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor, Jacques Cosnier defineşte cogniţia ca fiind „ansamblul activităţilor mentale care asigură achiziţionarea informaţiei”. Tot acolo, Cosnier observă că, în mod tradiţional, cogniţia „este considerată ca opusă afectivităţii, însă cognitivismul contemporan consideră afectivitatea ca pe o parte a cogniţiei[1]. Prin urmare, afectivitatea este un fel de enclavă. E evident că, în condiţii normale, enclava-afectivitate ocupă un spaţiu bine delimitat şi că proporţia ei în „spaţiul” cogniţiei se menţine în limite fireşti. Alteori însă, afectivitatea (element subiectiv) tinde (şi reuşeşte) să se întindă pe mult mai mult teritoriu, sufocând elementul obiectiv (cogniţia), periclitând schemele de raţionament şi alterând reprezentările – situaţie în care nici delimitarea „spaţiului” ocupat nu mai e stabilă, ci fluctuantă. Citește restul acestei intrări »