Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 14 – 19 octombrie 2019 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Oaspetele săptămânii:
etnologul Janeta Ciocan

Luni, 14 octombrie

ora 18.00 – 19.00, Salonul Artelor

Va avea loc vernisajul expoziţiei de artă „Magia gândului”, organizată de Uniunea Creatorilor de Artă în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare.

Expun: Marinela Căluşeru, Elisabeta Veress, Adela Cristina Nabeau, Georgeta Maria Petrovan, Carmen Coca, Lorena Covaciu, Silvia Gabriella Neuhold, Felician Săteanu, Zsold Szilagyi.

Recital de muzică şi poezie: Mihai Ganea.

Prezintă: prof. Virginia Paraschiv; Marinela Căluşeru–artist plastic şi curator al expoziţiei.

Expoziţia poate fi vizitată la Salonul Artelor, în perioada 14-27 octombrie 2019, conform programului bibliotecii.

Mare sărbătoare la mărenii din Mara

– sau semnificaţia unui eveniment în viaţa unei comunităţi –

de Ioan NEAMŢIU

Evenimentul a avut loc duminică, 13 iulie 2014, cu ocazia târnosirii şi binecuvântării lucrărilor de înnoire ce s-au făcut la biserica cu hramurile ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” şi ,,Sfinţii Martiri Brâncoveni” din Parohia Ortodoxă Mara, comuna Deseşti, din Maramureşul voievodal. Tot cu acest prilej au fost sfinţite noul altar de vară, din incinta bisericii şi o troiţă maramureşeană, iar noua casă parohială a fost binecuvântată. Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, înconjurat de un frumos sobor de preoţi, a coordonat aceste acte liturgice, culminând cu săvârşirea Sfintei Liturghii[1]. La toate acestea auD participat locuitorii satului Mara, cu mic cu mare, care – alături de invitaţii lor – s-au bucurat de o mare sărbătoare. Trebuie spus, în acest context, că este o bună tradiţie în comunităţile noastre ortodoxe să fie invitaţi, cu acest prilej, prieteni, cunoscuţi, sau pur şi simplu credincioşi, din alte comunităţi şi ţinuturi, să participe la bucuria gazdelor. Un astfel de eveniment nu este numai local, ci devine extins, extracomunitar, iar ecoul produs de acesta este pe măsură.

Pe de altă parte, pentru o familie este o mândrie să aibă invitaţi cu care să meargă la biserică, împreună de-acasă, şi, astfel, să participe la eveniment, după care să se bucure cu toţii la agapa, din nou, de-acasă. Este un nielcoşag, dacă ar fi să ne exprimăm într-un regionalism, dar care acoperă mai bine orgoliul familiei respective, ca să arate satului cu ce oaspeţi de seamă se însoţesc. Un exemplu concret: familia lui Gheorghe Bohotici – de la moară – l-a avut ca invitat pe domnul director la Bibliotecii Judeţene ,,Petre Dulfu” din Baia Mare, adică pe domnul Teodor Ardelean, împreună cu soţia, doamna Silvia.

MARAMUREŞUL – ÎNAINTE DE TOATE ŞI ÎNTÂI ÎN TOATE

de dr. Teodor ARDELEAN

O întrebare-flacără aprinde Ţara Noastră: Cu ce surprinde fiecare judeţ România? Provocarea e binevenită, iar competiţia atrage tot mai mulţi aderenţi.

Dacă ar fi să încercăm un astfel de „joc intelectual”, ar trebui să întreprindem o investigaţie foarte complexă. Aceasta deoarece în cazul Maramureşului nu căutarea elementelor care „să surprindă” e mai importantă, ci selecţia acestora, pentru a putea „condensa” esenţialul într-un buget de timp rezonabil.

Iată doar câteva „determinări” pe care ar trebui să le evidenţiem cel puţin ca sintagme definitorii : „Cel mai cunoscut brand regional românesc”, „Un Muzeu Viu în Inima Europei”, „Autenticul la El acasă”, „Ţara Bisericilor de Lemn”, „Peri şi Ieud. Primele manuscrise şi cărţi în limba română”, „Ţinutul de dincolo de timp”, „Ţara colindelor”, „Kilometrul 0 al Europei”, „Ţinutul întemeietorilor de Ţară”, „Un judeţ compus din patru Ţări”…

Apoi, evident, că ar trebui să enumerăm „mândria oamenilor” şi „oamenii care au purtat cu mândrie în destinul lor pecete de Ţară”: Dragoş Vodă şi Maramureşul din dreapta Tisei; Bogdan Vodă şi Cuhea, Vasile Deac Moşu şi Monumentul Voievodului; Pintea Viteazul, cămaşa de zale de la Budeşti, monumentele sale şi cetatea Baia Mare; George Pop de Băseşti şi Mecca românilor din Ardeal; Vasile Lucaciu şi Diplomaţia Marii Uniri; Ioan Mihalyi de Apşa, Diplomele maramureşene şi Academia Română; Gheorghe Bilaşcu şi începuturile stomatologiei româneşti; Gheza Vida şi Monumentele identităţii româneşti; Vasile Blidaru – simbolul rezistenţei anticomuniste; Nicolae Steinhardt şi Mănăstirea Rohia – cea mai înaltă expresie de rodire culturală de la confluenţa filosofiei cu teologia; Lascăr Pană şi Miracolul numit Minaur; Lecţia de fotbal a lui Viorel Mateianu; Dumitru Fărcaş, satul Groşi şi taragotul la români; Adrian Ghenie, Şcoala băimăreană de pictură de la Baia Mare şi cel mai bine vândut pictor român în lume…