Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 368 (16-28 februarie)

20/03/2018

actul Sf. Marelui Mir_1513

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Struțocămila (II). În numărul trecut prezentam cazul unui pastor sectant care încerca să se substituie când unui preot, când unui episcop, doar pentru a-și păcăli adepții. Se folosea de însemnele Bisericii Ortodoxe, deși învățătura lui de credință le disprețuiește.

ingrediente Sf. Mir_1

ingrediente pentru Sf. Mare Mir

Întâmplarea a făcut ca într-o zi să nimeresc iarăși o emisiune de acest gen, susținută de alt confrate al stimabilului de care am vorbit. M-am minunat văzând cu câtă nerușinare se continuă aceeași practică șmecherească de inducere în eroare a unor oameni de bună-credință, care-și caută sănătatea, pacea, alinarea necazurilor etc. Dar să vedem despre ce este vorba! Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVIII (2018), nr. 367 (1-15 februarie)

16/03/2018

Troita_foto_Delia Florea

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Struțocămila. Acest cuvânt a fost folosit prima dată de către Dimitrie Cantemir în cartea sa Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei). Este denumirea dată unui personaj politic, vrând să arate prin aceasta că respectivul este lipsit de identitate, este o creatură bizară, care încearcă să joace roluri diferite, improprii, după cum bate vântul, după cum sunt vremea și vremurile. Denumirea aceasta a fost dată de la Cantemir încoace unor politicieni români, unor oameni de nimic. Citește restul acestei intrări »


ALTUL CANTEMIR

08/11/2011

Dimitrie Cantemir – 335 de ani de la naştere, 285 de ani de la moarte

de Angela-Monica JUCAN

Ciudatul, excepţionalul destin al lui Dimitrie Cantemir a fost (este!) acela de a fi… un altul. Personaj polar al culturii universale, el poate fi descris atât ca o personalitate cu rol cardinal, cât şi ca un „fenomen” de giraţie, prin faptul trecerii sale, mereu orbitale, de la o ipostază contemplativă (aplecarea către observaţie şi examen), la altele – ale efectivităţii (vocaţia electrică a comunicării), prin faptul permanentei emigrări din imperiul aparenţei (ca spirit sintetic) în cel al esenţei (ca minte analitică). Prinţ, înainte de orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la obişnuitul potentat al zilei, el nefiind un lider predestinat. Cantemir deţine, în schimb, supremaţia (tot princiară) a lui „a şti” (ca artă inventatoare, meşteşug al ideii sau cunoaştere promotoare). Învăţat de formaţie enciclopedică, el a fost un avizat al multor discipline, pionier, în unele, şi, mai ales, altcumva decât simplii „asimilatori” pregătiţi „mnemotehnic”, cu câte puţin din toate reţinut, şi altcumva faţă de specialiştii de unică şi restrânsă aprofundare disciplinară. Pasiv, prin orizontul meditativ, Cantemir a fost diferit (altul) de un liric şi, totuşi, un mare romantic – pasionat (până la activitate!) de trecut (ca istoric), ca şi un tot atât de mare patriot (într-un fel de prezent etern). În toate acestea, promotor al cunoaşterii, s-a distins de un simplu difuzor. Citește restul acestei intrări »