85 de ani de la deschiderea Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti

17/05/2021

de Mária BERÉNYI

Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografice au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Ideea unui muzeu în aer liber în România se înfiripă încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1867 Alexandru Odobescu, eminent om de cultură, propune prezentarea, în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, într-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectură populară. Ceva mai târziu, savantul Alexandru Ţzigara Samurcaş Citește restul acestei intrări »


Lăsaţi urme pe pământul natal!

12/02/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Parcurgând o carte cu adevărat magnifică (Dimitrie Gusti şi colaboratorii – CORNOVA 1931, Editura Quant, Chişinău, 2011), primită în dar de la Marele meu Prieten VASILE ŞOIMARU, am dat şi peste textul Domniei sale „Un sat în flori, născut din dragoste”, care ar fi trebuit să fie „Prefaţă”. În rândurile acestei declaraţii-manifest, a celui care, atât ca savant cât şi ca fiu al satului a coordonat apariţia monumentalei lucrări despre cercetarea monografică a satului Cornova, am găsit o formulare-cheie, capabilă să „mişte” şi realităţile „încrâncenate” din zilele noastre. Reproduc pe scurt pasajul:

„Nu există sat în Basarabia – iar Cornova nu poate fi o excepţie – care să nu fi născut oameni de afaceri, gospodari capabili să facă un surplus de bani ce pot fi gestionaţi în alte scopuri decât grija excesivă de stomac şi alte plăceri! Îi îndemn pe aceşti oameni să lase şi ei o urmă pe pământ (s.n.), să ridice obligatoriu un monument satului natal; Preferabil ca acesta să fie o carte. Dacă s-ar proceda aşa, atunci, într-o proximă perspectivă, am avea sute de monografii ale satelor natale care, luate la un loc, ar alcătui o amănunţită şi emoţionantă CARTE DE ISTORIE A NEAMULUI (s.a.). Căci nu-mi pot imagina cum îşi poate iubi cineva cu adevărat Neamul şi Ţara fără a-şi iubi satul natal, baştina.” (p.549 şi 550).

Cuvintele de mai sus Citește restul acestei intrări »