de Gelu DRAGOȘ
Noaptea respiră corăbii de cântece de iubire.
Pe Someş stele strălucitoare şi vorbitoare
cutreieră.
Cu respirări adânci de dimineaţă de iulie –
Când pleacă roua, pleci şi tu spre necunoscut;
Prezentul se răsfrânge tandru în crini şi zorele.
În iarba verde totul este asimetric, rece, celest.
Am călcat cu piciorul drept către câmpia de vară …
Pretutindeni coboară miresme de flori de câmp;
Contemporan cu visul de aseară despre luceferi –
Observ multe dorinţe la cei de lângă noi –
Oamenii din jur așteaptă desăvârșirea, să fim
perfecți. Citește restul acestei intrări »
Publicat de angelasimionca 
e-Bibliotheca septentrionalis 