Pentru ca armonia Timpului divin să poată funcționa…

08/09/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

În urmă cu două săptămâni a fost difuzat pentru prima oară un interviu pe care l-am dat jurnalistului Mihai Sălceanu la Informația TV din Satu Mare. Am scris „pentru prima oară”, deoarece emisiunea a fost reluată de mai multe ori, iar ecourile ei încă nu s-au stins. Alături de zecile de felicitări adresate am primit și un reproș „prietenesc” de la doamna Lucia Stângă din Drăghia Maramureșului. Mi s-a imputat că n-am lăudat și muzeografii de pe la noi, apreciindu-i maximal pe cei de la Muzeul Brăilei „Regele Carol I”! Ca un apropiat al stărilor de „lucruri culturale” doamna Luci mi-a exemplificat prin „cazul” nepoatei sale, Patricia Tăut (devenită Săsăran după căsătorie), care îngrijește de bisericuța din satul său natal Drăghia, din Țara Lăpușului, unde strămoșii săi au păstorit și păstrat în bună rânduială Casa Domnului sute de ani.

O știu de câțiva ani pe Patricia și o admir pentru toată osteneala sa pusă în slujba cea mirabilă dintr-o viață cu rost adevărat. Citește restul acestei intrări »


ROSTUL – ordine sufletească și pricepere durabilă!

18/06/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Cel de Sus ne-a învrednicit pe fiecare cu un rost în viață. Strămoșii noștri credeau în acest mare adevăr – astăzi uitat. Pentru ei, expresia „Cutare și-a făcut un rost în viață” era suprema apreciere față de un confrate ce și-a găsit menirea. Adică nu trăiește degeaba, nu trântorește, nu risipește timpul, nu se întrebuințează în scopuri de nimic…

Prietenul Răzvan Voiculescu e un mare căutător de rostuitori și rostuiți ce mai trăiesc prin proximitățile noastre, văzându-și discret și înțelept de drumul lor. Sunt bărbați sau femei care au învățat de la viață ce minunat este să-ți păstrezi valorile pe care le-ai moștenit de la părinți sau le-ai deprins de la curgerea propriului tău timp. Volumele sale, grupate în jurul acestui direcțional al destinului – ROSTUL – sunt cele mai puternice dovezi despre ce are rost să facem. Pentru noi, în căutarea unui rost în viață Citește restul acestei intrări »


Ţara Lăpuşului, comoară de secole a toponimelor româneşti

04/03/2021

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Privind în interiorul localităţilor „Ţării Lăpuşului” avem un „covor” minunat de toponime româneşti creat de-a lungul secolelor de românii băştinaşi ai acestei frumoase ţări, fiecare sat având o zestre specifică potrivit ansamblului geografic şi, desigur, sensibilităţii poporului de rând. Toponime maghiare sunt în doar două localităţi: Dămăcuşeni şi Târgu Lăpuş, localităţi înconjurate de sate româneşti. Să urmărim, aşadar, pe sate lăpuşene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice. De precizat că toponimele au fost culese de monograful comitatului Solnoc-Dăbâca, şi anume de Kadar Jozsef, din documente din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi din secolul al XIX-lea, anul fiind menţionat la începutul înşirării toponimelor (respectând regula de transcriere menţionată anterior). Am inclus, fireşte şi denumirea românească a localităţii, de la prima atestare documentară, acolo unde există această situaţie.

Baba, com. Coroieni

1405 (prima atestare documentară): Baba. Kadar Jozsef scrie că probabil denumirea vine de la cneazul satului, sat care este atestat atunci că era românesc şi aparţinea de cetatea Ciceului.

1864: Foroiele, izvoare; Dumbrava, pădure întinsă; Batalău, pădure mare; Tău, două pâraie unite.

1898: Buciumeni.

Băiuţ, comună

1864: Izvoru lui Mihai, pădure de fag și loc de ardere a cărbunelui; Pleşca, tot astfel; Prislop, pădure de fagi; Văraticu, brădet; pârâul Băiuţului, izvorăşte din Prislop.

1898: Fundac, Capra, Dâmbu lui Bulciug, Calvaria, Prislop (1336 m.), Văratic (1353 m.).

Boiereni, aparţine oraşului Târgu Lăpuş  Citește restul acestei intrări »