Ultima carte la care a lucrat criticul Augustin Cozmuţa este antologia literară „Paşi împreună”

02/02/2016

de Gelu DRAGOŞ

Pasi impreunaSâmbătă, 30 ianuarie 2016, în cadrul şedinţei Cenaclului scriitorilor Maramureş, a avut loc lansarea antologiei literare „Paşi împreună” (Editura Gutinul, Baia Mare), antologie alcătuită de Florica Bud, Augustin Cozmuţa şi apărută cu sprijinul iniţiatorului acestui proiect generos, prof. Dan V. Achim.

Augustin Cozmuţa nota în prefaţa cărţii, în octombrie 2015, la Ferneziu, următoarele: „Deşi pare un solitar, creatorul simte o solidaritate de cenaclu, de promoţie ori de generaţie, aceasta din urmă fiind cea mai puternică solidaritate între condeieri, fiind axată pe afinităţi profunde. Nu toţi ajungem să împărtăşim un asemenea sentiment de apartenenţă, la care unii râvnesc, simţind că înaintează cu zbor mai liber pe valurile niciodată liniştite ale creaţiei. Orice tendinţă de izolare se metamorfozează, cu trecerea timpului, într-o revărsare de ape, menite a fertiliza în chip miraculos tărâmul literaturii. Vrând-nevrând, condeierii devin solidari cu visul de-a atinge pământul făgăduinţei”. Citește restul acestei intrări »


Popas publicistic

03/01/2016

de Antoaneta TURDA

Izvoare codrene_Pop de BasestiSfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa. Citește restul acestei intrări »


Poeta Elena Cărăuşan a închis stagiunea din 2015 a Cenaclului Scriitorilor Maramureș

13/12/2015

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 12 decembrie a.c., la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, mult peste 20 de membri ai cenaclului s-au reunit, pe o ploaie torenţială, ca să se întâlnească cu poezia de calitate.

Elena Carausan

Elena Cărăuşan

După ce doamna Florica Bud, preşedintele cenaclului, anunţă că este ultima întâlnire din acest an şi că avem parte de un poet sensibil şi valoros în persoana doamnei Elena Cărăuşan iar reîntâlnirea membrilor cenaclului va fi pe 16 ianuarie 2016, când va citi prozatorul Valeriu Sabău (pe 15 ianuarie, de Ziua Poetului Naţional, se vor depune coroane de flori la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, ca în fiecare an), Domnia Sa roagă asistenţa să se ţină un moment de reculegere în memoria criticului literar Augustin Cozmuţa şi a soţiei poetului Ion Şiugariu, doamna Lucia Soreanu Şiugariu, amândoi, trecuţi la cele veşnice de puţin timp.

Pe fond muzical adecvat, citeşte poeta Elena Cărăuşan. Dintre titluri, amintim: „Sânge în nisip”, „Timpul meu”, „Sângele meu”, „Clipa mea”, „Trup pierdut”, „Tricolorul 2014”, „Nodul dacic”, „Dragostea pietrelor”, „Am înţeles”, „Voi fi doar gânduri”, „O altă dimensiune”, „Şi cuvintele au viaţă”, „Poartă închisă”. Citește restul acestei intrări »


„Pietrele mele de drum erau măsurate numai de ceruri şi stele” (Gheorghe Chivu – încercare biografică – partea a patra)

14/06/2015

_pictura de Gheorghe Chivu

de Angela-Monica JUCAN

În urma Războiului pentru Reîntregirea Neamului, statisticile indicau, în România, un număr de 350.000 de orfani de război, dintre care doar 20.000 au putut fi luaţi în ocrotirea statului[1].

Gheorghe Chivu a fost unul din cei 20.000. Ajuns în grija Casei Invalizilor, Orfanilor şi Văduvelor de Război (I. O. V. R.), el şi-a petrecut copilăria mai mult prin internate, excepţie făcând vacanţele. Regimul de viaţă a fost auster, ca în asemenea aşezăminte, dar copilul era obişnuit de-acasă cu lipsurile, poate mai puţin cu disciplina. Şansa de a învăţa carte a compensat, întrucâtva, pierderea tatălui. Amară şansă. Dar viitorul a fost demn.

„Sunt fiul tuturor celor care luptând pentru cei mulţi n-au ajuns  să  mă mai aibă.
Sunt fiul tuturor celor cu barba în iarbă.
Ca bărbănocul am răsărit printre cadavre de sângerări de ferige”

„Imperiala mare

Sub protecţia amintitei instituţii, Gheorghe Chivu urmează şcoala primară, apoi gimnaziul şi începe cursurile Seminarului Teologic din Constanţa. Copilul s-a ataşat mult de acest oraş. Marea, portul, pescăruşii îi vor rămâne pentru totdeauna în inimă. Reproducem câteva rânduri din fragmentul autobiografic redactat la persoana a treia, aflat în păstrarea profesorului Dragomir Ignat: „Dar peisajul dobrogean şi marea se pare că i-au fost dascălii cei mai demn de urmat. A cunoscut aici diferitele neamuri dintr-un port cosmopolit, atât pe localnicii români, greci, armeni, turci, tătari, cu tot ceea ce caracteriza pe vremea aceea Dobrogea: panaire (iarmaroace) cu negustori ambulanţi de bragă, susan, halviţă, halva, pepeni, cereale etc., unde se aciuau totdeauna tiribombe, cu scrâncioabe, ringhişpiluri, jocuri de noroc, cu pungaşi de buzunare şi [tineri?[2]] pe lângă care treceau cadâne, flori de trotuar ale pierzaniei[3]. Citește restul acestei intrări »


„2*Style” sau două domniţe de seamă ale oraşului Rivulus Dominarum

19/03/2015

foto_Gelu Dragos

de Gelu DRAGOŞ

Băimărenii care vizitează Biblioteca Judeţeană au parte de stil, frumuseţe, ingeniozitate şi multă culoare oferită de pictoriţele Marinela Căluşeru şi Adela David, două frumoase „domniţe” ale Băii Mari şi ale şcolii de pictură contemporană!

Expoziţie de pictură „2*Style” din holul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” inaugurată în data de 18 martie, unde expun Marinela Căluşeru şi Adela David, a avut parte de un public numeros, select şi cunoscător al fenomenului.

Au vorbit despre lucrările expuse: dr. Ştefan Mariş din partea Centrului Creaţiei, prof. Virginia Paraschiv din partea revistei „Porţile Nordului”, Ştefan Selek din partea gazdelor, prof. Felician Săteanu şi semnatarul acestor rânduri.

Un moment inedit a fost atunci când au cântat şi ne-au încântat prof. Dragomir Ignat şi prof. Ion Profeanu. Citește restul acestei intrări »


UN MARAMUREŞEAN SĂRBĂTORIT LA ARDUD – SATU MARE

06/02/2015

Bust_Bartolomeu_foto_Dragomir Ignat

de Dragomir IGNAT

În a doua parte a lunii iulie 2013, în oraşul Ardud din judeţul Satu Mare s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului „Ardudul medieval”, manifestare culturală menită să readucă în memoria locuitorilor file din istoria zonei. Festivalul a fost organizat de către Primăria oraşului (primar, ing. Ovidiu Duma), împreună cu Casa de Cultură „Augustin Mircea”, cu sprijinul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean. dezvelire bust_foto_Dragomir IgnatEvenimentul în sine a depăşit sfera interesului local pentru că în cadrul lui a fost dezvelit bustul maramureşeanului Bartolomeu Dragfi, ctitor al Cetăţii Ardudului, din familia marmureşeană a Drăgoşeştilor, urmaşi ai lui Dragoş-Vodă. Oraşul Ardud, atestat documentar încă din 1215, este menţionat ca fiind moşie a fraţilor Balc şi Drag, comiţi ai Maramureşului, care devin unici proprietari ai lui în 1392. Din această familie se va naşte neamul IMG_9192_foto_Dragomir IgnatDragfieştilor, care va stăpâni moşia până în anul 1555, la dispariţia lui. Bartolomeu Drag sau Dragfi, după ce şi-a maghiarizat numele, a primit permisiunea de a ridica o cetate pe moşia Ardudului, iar construcţia ei a început în anul 1481. Ea a fost înălţată pe ruinele unei foste cetăţi mai mici şi a fost construită din piatră, având patru turnuri cu rol de apărare. Aşadar, constructorul de drept şi de fapt al cetăţii Ardud este maramureşeanul Bartolomeu Dragfi şi cetatea va aparţine familiei până la moartea timpurie a ultimului ei reprezentant, Gheorghe Dragfi. După moartea acestuia, cetatea ajunge în stăpânirea principelui Transilvaniei, Ioan Sigismund. Citește restul acestei intrări »


La ceas de bilanţ cu scriitorii maramureşeni

07/05/2014

de Antoaneta TURDA

Antoaneta TurdaNu ştiu cât din existenţa noastră stă sub semnul întâmplării şi care e proporţia pe care reuşim noi să o programăm conform aspiraţiilor noastre. Cert este că întotdeauna e bine să dăm importanţa cuvenită şi întâmplării pentru că doar ea ne duce spre acea latură misterioasă a existenţei dătătoare de mari revelaţii. Una dintre cele mai miraculoase întâmplări ale acestei primăveri am trăit-o odată cu intrarea mea în Cenaclul Nord din Baia Mare, chiar în ziua în care s-a lansat antologia literară Paşi împreună, apărută la Editura Gutinul în 2013.

Concepută în cinci părţi: Poezie (capitol ilustrat de 13 nume); Parodii (un nume); Epigrame, fabule (un nume); Proză (cinci nume) şi critică literară (un nume) antologia debutează cu promiţătorul poet Aurel (Vasile) Bele, cel a cărui poezie pare să stea sub semnul iubirii.

Plonjarea în rândul unor personalităţi cunoscute dincolo de graniţele judeţului a fost emoţionantă, deşi, pe mulţi dintre scriitorii prezenţi în sală, în acea zi însorită de 1 martie 2014, îi ştiam de pe la lansările de carte de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. Petrecând împreună vreo două ore cu o parte dintre cei cuprinşi în volum, mi-am amintit cu plăcere că năstruşnicul iubitor al cuvântului românesc Ion Bogdan (Dumitru Iuga) a fost o perioadă bibliotecar, ani în care am savurat împreună această meserie fabuloasă. Cu mult drag mi-am reamintit şi de lansările de carte unde protagoniste au fost Flavia Cosma şi Rodica Dragomir care m-au fascinat de fiecare dată prin sensibilitatea poate greu de înţeles de către lumea pragmatică în care trăim. Deşi Flavia Cosma (care trăieşte în Canada) nu a fost prezentă la Baia Mare, frunzărind cartea, parcă i-am simţit căldura sufletească cu care îi învăluie pe toţi cei ce-i sunt în preajmă. Citește restul acestei intrări »