In memoriam Dumitru Pop Tincu

Dumitru Pop Tincu
25 august 1955, Săpânța (Maramureș) – 15 decembrie 2022

de Corina Isabella CSISZÁR

Cimitirul vesel din Săpânţa, unul din locurile cele mai cunoscute în toată lumea care vorbesc despre tradiţia şi cultura românească, atrage an de an mii de turişti. Este singurul loc din lume în care moartea este luată în râs. Dumitru Pop Tincu a fost cel care a dus mai departe ceea ce a început acolo Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor vesele de pe crucile din cimitir.

Crucile din Cimitirul vesel reprezintă valori care pot fi puse alături de oricare din marile creații și capodopere, o mărturie a unui neam dăruit de Dumnezeu cu mult har, a unui neam cu adevărată vocație de creator. Dumitru Pop Tincu a ținut cu sfinţenie la buna păstrare a tradiţiei ancestrale, din care a făcut parte.

El a continuat opera lui Stan Ioan Pătraş din 1977. Era doar un copil când i-a devenit ucenic artistului, Dumitru Tincu, iar când a murit Stan Ioan Pătraş, elevul de atunci avea doar 14 ani. În tot acest timp, a învăţat meșteșugul de la Stan Pătraș. Stan Pătraș pornea, iar Dumitru Pop Tincu continua lucrarea. Versurile, tot de la mentorul său le-a învăţat. Și a fost numit continuatorul său. Stan Pătraș i-a descoperit potențialul.

În realizarea crucilor s-a inspirat din viața de zi cu zi a oamenilor, din trăirile și experiențele lor.

Meșterului popular Dumitru Pop Tincu i-a fost decernat titlul onorific de Tezaur Uman Viu

Miercuri, 25 mai, în Sala „Bogdan Vodă” a Consiliului Județean Maramureș, a avut loc ședința consilierilor județeni. În debutul ședinței s-a desfășurat un eveniment festiv prilejuit de decernarea titlului onorific „Tezaur Uman Viu” meșterului popular Dumitru Pop-Tincu, cioplitor de cruci, continuatorul meșteșugului lui Ioan Stan Pătraș – fondatorul Cimitirului Vesel din Săpânța. Acest titlu reprezintă o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial, a fost acordat de Ministerul Culturii și decernat de Ionel Ovidiu Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș.

În cadrul manifestării au luat cuvântul: lector dr. Natalia Lazăr – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare; dr. Mirela Barz – manager interimar al Muzeului Maramureșean Sighetu Marmației; dr. Ioan Marchiș, directorul Direcției Județene pentru Cultură

Pe „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean” la Sighetu Marmației

de Adrian MAN
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Sighetu Marmației: Palatul Comitatens (azi Curtea Veche), Palatul Cultural Astra, Biserica Romano-Catolică, Palatul Reduta (azi Cinematograf Mara), Biserica Reformată

Fotoreportaj

Recent au avut loc o succesiune de evenimente care toate vin și contribuie esențial la promovarea turistică a Maramureșului. „Drumul patrimoniului muzeal maramureșean”, care cuprinde 34 de muzee și case memoriale din județ, publice și private, a luat un premiu special la Atena, la cea de-a XIV-a ediție a conferinței „Revitalizarea Turismului European prin Cultură, Patrimoniu și Creativitate”; includerea Muzeului Maramureșean, cu două dintre obiectivele sale: Muzeul Satului Maramureșean „Mihai Dăncuș”, cotat cu două stele, şi Casa Memorială „Elie Wiesel”, cotată cu o stea în prestigiosul ghid aniversar Michelin – „România 500. Peisaje, destinații, experiențe” – din acest an, precum și acordarea titlului onorific de Tezaur Uman Viu maramureșeanului Dumitru Pop Tincu, continuatorul marelui meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța, de către Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Aceste evenimente, însumate, m-au determinat să realizez o incursiune, cu tentă de fotoreportaj, la câteva dintre obiectivele enumerate mai sus, în special casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Maramureșean. Altfel spus, două zile de imersiune în identitatea culturală, etnografică, artistică și istorică la nord de Țara Maramureșului – Giulești, Sighet, Sarasău, Săpânța.

Maramureșeanul Dumitru Pop Tincu a primit titlul onorific de Tezaur Uman Viu

Dumitru Pop Tincu – urmașul celebrului meșter popular Stan Ioan Pătraș, creatorul Cimitirului Vesel de la Săpânța – a fost onorat cu titlul de Tezaur Uman Viu. Acest titlu i-a fost acordat de Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Meșterul maramureșean este născut la 25 august 1955 în Săpânța (Maramureș). Faima Săpânţei – şi a omului care-i perpetuează simbolul – a mers într-adevăr până la marginile pământului. În 2000, Tincu era premiat de japonezi, care au făcut un adevărat cult pentru Cimitirul Vesel. El este sculptorul, pictorul şi poetul din Săpânţa, românul care duce mai departe moştenirea ce i-a fost lăsată.

Identitatea trebuie apărată de pericolul uniformizării:

Prietenul neamului meu este prietenul meu!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Cu ocazia unei vizite sabațiene în România l-am cunoscut pe prof. dr. Haim Maor, șeful departamentului de Arte al Universității Ben-Gurion din Negev, Beer Sheva, Israel (Facultatea de Științe Umaniste și Științe Sociale). Se știe că în statele cu bună tradiție academică fiecare al șaptelea an de activitate este „an sabațial”. Chestiunea aceasta și experiențe de acest gen se întâlnesc și în SUA, Canada, Australia, Marea Britanie, Franța, Elveția și alte țări, dar cel mai bine „sună” expresia în aria culturii ebraice, limba și civilizația care au impus sabatul ca sărbătoare supremă și în vecinătăți educative laice.

Programul unui astfel de an trebuie să cuprindă o temă majoră de cercetare itinerantă. Pentru profesorul israelian de artă sprijinul a venit de la Nora (Eleonora) Stanciu, cu care a mai colaborat și-n alte ocazii frumoase, inclusiv în anul 2012 la Săpânța, cu artistul Dumitru Pop Tincu, cu care au realizat lucrări de pictură, desen, fotografie documentară, înregistrări video

Pamfil Bilţiu – Ion Stan Pătraş şi zestrea sa artistică

de Gelu DRAGOȘ

O carte de colecţie, o carte reprezentativă pentru Maramureş, ne propune neobositul etnolog Pamfil Bilţiu şi colaboratoarea şi consoarta lui, Maria Bilţiu. Apărută în condiţii grafice deosebite, ea se numeşte „Ioan Stan Pătraş şi zestrea sa artistică”, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, editura „Cetatea Romei”, director dr. Nicoară Mihali (carte-simbol, tocmai bună pentru a putea fi oferită turiştilor care ne trec pragul).

Demersul domnului Pamfil Bilţiu este salutar fiindcă Maramureşul, dacă se identifică cu ceva, se identifică cu porţile maramureşene, bisericile de lemn, folclorul de pe Iza şi Mara şi în mod excepţional cu „Cimitirul vesel” din Săpânţa.

Din Cuvântul de început, numit „Argument” aflăm că: „Lucrarea noastră îşi propune să umple un gol resimţit de multă vreme. Prin ea ne propunem să analizăm şi să tratăm opera meşterului Ioan Stan Pătraş sub toate aspectele ei,

Ziua Bunei Vecinătăți, o sărbătoare a fraternității româno-ucrainene

COMUNICAT DE PRESĂ

Programul Zilei Bunei Vecinătăți, eveniment de amploare care se va desfășura duminică, 24 iulie, la Muzeul Satului din Sighetu Marmației, este aproape definitivat. Manifestarea este organizată de Instituția Prefectului – Județul Maramureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Maramureș, Muzeul Maramureșean Sighetu Marmației, Centrul Cultural Sighetu Marmației și  24 de primării din Țara Maramureșului. La eveniment vor participa oficialități române și ucrainene, printre care menționăm pe: guvernatorul regiunii Transcarpatia, Ghenadii Moskal, președintele Administrației Regionale de Stat Rahiv, Basaraba Pavlo Vasylovici, președintele Radei raionale Rahiv, Dan Vasyl Ivanovici, prefectul județului Maramureș, Sebastian Mihai Lupuț, subprefectul Alexandru Bondrea, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, vicepreședinții Doru Dăncuș și Lucian Morar, primari ai localităților din Transcarpatia și din județul Maramureș. Scopul principal al Zilei Bunei Vecinătăți este strângerea relațiilor între administrațiile locale din stânga și dreapta Tisei și punerea bazelor unor colaborări viitoare, în beneficiul locuitorilor din Maramureș și Transcarpatia. Se dorește, pe viitor, realizarea unor proiecte transfrontaliere, finanțate din fonduri europene, de care să beneficieze deopotrivă românii și ucrainenii de dincoace și dincolo de graniță. Cu prilejul evenimentului de duminică, autoritățile din Maramureș și Transcarpatia vor purta discuții pe marginea unor proiecte comune, cum ar fi podurile peste Tisa, redeschiderea clinicii din Slatina și altele.