Echim Vancea – 70

19/10/2021

A rămas cel mai poet dintre noi

 

de Gheorghe PÂRJA

Nu doresc a stârni multe întrebări din partea consacraților autori de dicționare și istorii literare, nu intru pe teritoriul lor cu constatarea din titlu. Ci mă refer la nașterea unei grupări literare la Sighetul Marmației, la care am fost martor, dar și participant. Și care și-a făcut drum în literatura română de se vede și în ziua de astăzi. Eram liceeni în orașul dintre ape, cei mai mulți prunci de țărani veniți la învățătură de prin satele Maramureșului, aici, în urbea de pe graniță. Aduceam cu noi averea de acasă: cuvinte părintești, slova liturgică, dar și miracolul horilor. Ne-am constituit printr-o nevăzută liniuță de unire. Ne-am cunoscut pe nume: Echim Vancea, Gheorghe Mihai Bârlea, Simion Șuștic, Ileana Mihai, Andrei Făt, Lucian Perța, Marin Slujeru, Mihai Nebeleac. Și au mai fost buni și cu har.

Cred că la început ne-am jucat cu schimbul de cuvinte Citește restul acestei intrări »


Lupul dacic, bucata de caş şi taxa pe obraz

13/06/2013

Maria Diana Popescude Maria Diana POPESCU
Agero, www.agero-stuttgart.de

Convorbire fulger la telefon între Joseph Biden, vicepreşedinte S.U.A. şi preşedintele României! Presa scrie că ar fi discutat teme ce ţin de politica internă a ţării noastre, precum şi atitudinea României cu privire la procesul de extindere a Uniunii Europene şi a N.A.T.O. în Balcani. Cine mai crede în asemenea poveşti de adormit copiii! Biden a recitat monologul „ţeapa Bechtel”. Sporadic se mai auzea cîte un „yes!” slugarnic de la celălalt capăt firului. Cum preşedintele n-a avut loc de întors cu americanii, i-a dat replica lui Charles, în timpul vizitei la Cotroceni: „Am auzit că v-aţi mai luat o casă, în curînd o să aveţi un sat întreg”. Azi o casă, mîine un sat, azi, un ou, mîine un bou… Uite-aşa, în loc să avem pe steag lupul dacic, ne trezim cu animale preistorice. Are prinţul vreun scop de se tot plimbă prin Transilvania, cele patru case pe Valea Zălanului sînt doar micul dejun. Foarte grav! Străinii nu se pot odihni de grija Transilvaniei noastre! Se visează prinţi de Transilvania! Se infiltrează cu turmele peste tot unde este ceva de jefuit.

Ce minuni să aşteptăm de la Putere, dacă pînă şi Constituţia se modifică în pas alergător. Cîte 40 de articole pe zi. Se scoate, se amendează, se introduce orice, în funcţie de orgolii, pofte, răfuieli, porunci de la Înalte Porţi, împărţire, despărţire. Chiar şi Ţarul Putin a ajuns la despărţire după treizeci de ani de mariaj. De la o acţiune pentru salvarea unui parc, Turcia a luat foc. După cîteva zile protestele au căpătat o altă turnură, manifestanţii din mai multe oraşe cerînd demisia guvernului Erdogan. Să aibă legătură cu faptul că, în mai, Turcia a rambursat ultima tranşă a datoriei către F.M.I.? Să fi uitat premierul turc Tayyip Erdogan păţania lui Ceauşescu, după ce acesta a anunţat că şi-a achitat toate datoriile externe? De, dacă n-a învăţat nimic din istoria popoarelor „eliberate”! U.E. e gata să vîndă arme „rebelilor” sirieni, iar bilderbergii vor pune pe masă destinul Iranului şi al celor două ţări coreene. Ca doar nu se întîlnesc la nivel înalt ca să mănînce micii româneşti, scăpaţi ca prin urechile acului de cenzura Bruxelles-ului. Expansiunea ţărilor din grupul BRICS e privită cu mînie de către corbii F.M.I, rămaşi acum fără bucata de caş a Turciei. Orice răzmeriţă sau război sînt întotdeauna precedate de minciuni şi manipulări, răspîndite machiavelic prin mass-media. Citește restul acestei intrări »


OLIMPIENII, CÎINI FĂRĂ STĂPÎN

30/05/2013

de Maria Diana POPESCU,
„Agero”
www.agero-stuttgart.de

Maria Diana PopescuBronzaţi şi cu cîteva kilograme în plus, parlamentarii s-au întors din vacanţă în cuiburile de pluş ale palatului, fără chef de lucru, dar cu aceeaşi poftă de sfadă, deşi în sertare zac sute de legi ce se vor adoptate de prin două mii şi ceva. Regionalizarea şi revizuirea Constituţiei sînt nişte gogomănii mai mari decît Casa Poporului, iar iniţiatorii nu trebuie priviţi cu umanitate, pentru că marşează pe împărţirea, ca pe un tort, a naţiunii. Ne aşteptăm la măsuri punitive pentru următoarea perioadă, şi nu ştiu de ce gîndul îmi zboară la măsurile luate de proprietarul unui magazin de cosmetice din China, care şi-a obligat angajaţii să meargă în patru labe în public. A motivat el, pentru a le testa capacitatea de rezistenţă. Dacă tot mergeau în patru labe, de ce nu s-a găsit cineva care să sară la gîtul patronului şi să-l muşte. În loc să fie numărate craterele din asfalt sau şcolile care abia mai stau în picioare în satele româneşti, statisticienii socotesc cît au cheltuit românii de sărbători, cît au cîştigat marcheturile, cîţi hectolitri de vin s-au băut, cîţi români înecaţi cu sarmale sau îmbătaţi au ajuns la urgenţe. Toate acestea, la vedere, exagerate, pe ecrane.

Nu vă uitaţi la ce spun televizoarele despre români! Românul ştie să muncească, ştie să se şi distreze, inteligenţa, cumpătarea şi omenia fac casă bună cu românul. El a plătit şi plăteşte cu vîrf şi îndesat oalele sparte de clasa politică şi locul de sub scara UE. „Statisticienii” ar trebui să insiste mai mult pe milioanele de euro cheltuite pe studii de fezabilitate, pe faptul că statul cheltuieşte anual pe drumuri naţionale şi autostrăzi la fel cît a costat Casa Poporului, deşi ele nu-s decît pe planşete. „Adevăratul patriot este cel care-şi apără Ţara împotriva guvernului său” – Mihai Eminescu. Deci, nu renunţaţi la conştiinţă! Nici la dragostea de Ţară! Nu renunţaţi la naţiune în favoarea federalizării confiscătoare! Luptaţi pentru drepturile şi libertăţile voastre! „Olimpienii” şi-au dezvoltat o adicţie (practic, un mecanism de dependenţă ca şi la droguri, cofeină, alcool sau nicotină) pentru dominare şi distrugerea identităţii naţionale, pentru demolarea oricărei industrializări, pentru suprimarea oricărei dezvoltări ştiinţifice, pentru controlul asupra învăţămîntului şi sănătăţii şi populaţiei. „Olimpienii” reglează cum vor scala aparatului mondial de acaparare, roţile crizei globale şi aşa-zisele măsuri de austeritate sau antiteroriste. Citește restul acestei intrări »


OK-ul şi dresajul

27/04/2013

de Maria Diana POPESCU

Maria Diana PopescuE totul bine? Întreb. E OK, mi se răspunde. Aud de zeci de ori pe zi: ok, ok, ok… De la grădiniţă pînă la mediul universitar, de la politician la căruţaş, în toate sectoarele vieţii, toată lumea se exprimă cu suflul occidental al inversării valorilor, problematizînd relaţionarea ipseităţii cu alteritatea. Strident în atotprezenţă, acest ok de care mi s-au strepezit urechile este expresia transmutaţiei, a unui program de „igienizare” a limbii române cu antidot străin. Puţini îşi pun problema etimologiei acestui acronim, sinonim cu „în regulă” sau „bine”. Să ne amintim de Caragiale care a ironizat întotdeauna exprimarea coruptă. De unde a năvălit acest OK? O poveste spune că ok-ul vine din vremea sclavilor de pe plantaţiile americane. La sfîrşitul unei zile de muncă, vechilul nota pe o tăbliţă numărul morţilor: 0k (killed), 2k, 3k, 4k, şi aşa mai departe. O alta, spune că în războiul de secesiune din S.U.A., după o zi de bătălie se afişau răniţii şi morţii. Cînd nu erau pierderi, la rubrica respectivă era trecut 0k (killed). Preluînd încărcătura unei zile bune în care n-a murit nimeni, ok-ul a fost perpetuat ca simbol al unor stări normale de lucru. Psihologul Jackues Sojcher afirma că procesul comunicării este de două tipuri: banal sau violent, destinat prin dresaj celor mulţi (cazul OK-ului), şi altul, destinat excepţiei, care conservă „distanţa”. Moda limbajului anglicist tulbură şi la noi vorbirea corectă. E o greşeală imensă să marşăm în continuare pe sacrificarea limbii şi culturii române de dragul multiculturalismului. Acest plan utopic şi nociv pus în aplicare cu intenţia de a anihila valorile tradiţionale ale popoarelor a generat deja un fel de Turn Babel, distribuitor de marfă culturală de consum, asemenea „furculisionului” Coanei Chiriţa, fie ea din provincie sau din Capitală. Globalizarea a proiectat, în cadrul său generos de instabilitate, pe lîngă alte orori, şi credinţa în iluzia unui comun general valabil, cu limbajul de plastic aferent. Lipsa de orizont a românului, promovarea moralei de turmă, tonul politic occidental, tonul financiar şi cultural agresiv, ne-au făcut vînt spre capcane istorice de proporţii. Citește restul acestei intrări »


ŞOC DUPĂ ŞOC SAU REGIE DE OSCAR

26/04/2013

Maria Diana Popescude Maria Diana POPESCU,
„Agero” www.agero-stuttgart.de

Să fie o întîmplare că Iranul a fost îngenuncheat de cel mai mare val seismic la numai 24 de ore de la atentatele din Boston? Iar cu două săptămîni în urmă de un altul, care a afectat centrala nucleară de la Basher? Hm! Adevăr sau provocare? „De acia-ncolo”, vorba unui prieten, fiecare înţelege ce vrea. HAARP-ul nu se foloseşte decît în scopuri ştiinţifice, nu-i aşa? Bomba nucleară subterană poate declanşa cutremure la comandă în orice punct fierbinte al globului. Făcături „ştiinţifice”! La fel ca „revoluţia” română, la fel ca Primăvara arabă! Miliţienii planetei ar trebui să se intereseze din timp de temperaturile din iad, pentru ca nu cumva să aibă acolo locurile rezervate pe veci, în cazul în care nu se lasă de prostii. Nici vorbă de sentimente antiamericane.

Nimeni nu se bucură cînd mor oameni nevinovaţi. Dacă americanii şi românii au conducători de doi bani, nu înseamnă că aceşti cetăţeni trebuie să moară în războaiele altora. Iată, şoc după şoc în America! Pe 15 aprilie şi cîteva zile după, America a tremurat ca la 11 septembrie. Mai întîi Boston, apoi explozia la o fabrică de îngrăşăminte, care a devastat zona oraşului West din Texas. Istoria contrafăcută se scrie cu sînge nevinovat. Atac terorist la Boston sau regie de Oscar, ca motiv de începere a altor războaie? Tot în regie să fi sosit ricina prin corespondenţă la Obama şi la un alt senator republican? De altfel, nici musca nu poate trece de agenţii şi serviciile lor secrete, darămite o scrisoare cu o substanţă otrăvitoare! Mă gîndeam că ţapul ispăşitor va fi din Iran, din Coreea de Nord ori din Paksitan. Poate data viitoare. Au ei nevoie de terorişti, cînd sînt capabili să se omoare singuri? Un sondaj recent efectuat de „Associated Press” relevă faptul că sprijinul pentru Obama este în scădere, reputaţia Congresului, sumbră, iar 56% dintre americani spun că ţara este gestionată într-o direcţie greşită. Citește restul acestei intrări »


Acelaşi putregai, altă şmecherie enciclopedică

17/04/2013

de Maria Diana POPESCU,
Agero www.agero-stuttgart.de

Maria Diana PopescuNu doar în tomberoane se găsesc gunoaie. Resturi alterate sînt cu duiumul în crîşmele politice, unde se vînd şi se cumpără doctrine pentru cleptomani, dar şi în găştile transpartinice, care acum se înfruntă pentru prăzile de la viitoarele raioane. Deocamdată, Romgaz şi Transgaz. Ce să mai! E război între baronii locali şi cei de la centru. Numai că nu se mai trage cu puşca. Intrînd de fiecare dată pe uşa secretă a conflictului dintre esenţă şi aparenţă, dintre ceea ce sînt cu adevărat şi ceea ce vor să pară pristandalele noastre, dau tot timpul de acelaşi putregai şi de fosforescenţa eternelor figuri, gata să se ia la trîntă în orice moment pentru vrabia din mînă. Aceleaşi mecanisme stricate, pe care e musai să le strîng cu uşa, musai să le sufoc în oprobriu, demontîndu-le miturile. Tot soiul de muşterii şi excentrici originali şi-au găsit locul nefiresc de „cald” în politica încăpătoare, mai ceva decît Arca lui Noe, tocmai pentru că nimeni nu mişcă un deget ca să le confere adevărata legitimitate. Cam toţi parveniţii care folosesc un scaun de birou politic se molipsesc de cleptomanie şi concep urgent planuri solide de ciupeală. Vă mai amintiţi brandul „Să trăiţi bine”? Destui rătăciţi mai cred în el, cum mai nou cred în proaspăta mişcare populară de buzunar. Altă şmecherie, cu o mînă de aderenţi, cît să încapă într-un autobuz.

A nu se confunda inteligenţa cu şmecheria enciclopedică! Mişculaţia e una şi aceeaşi cu „Mişcarea Populară” şi cu petardele din noua ladă de zestre, pregătită mezinei moştenitoare, cu gînd ascuns, de către grijuliul tată, în puţinul timp pe care îl mai are de petrecut, ca flotant, la palat. Cum să nu-i laşi copilului o moştenire vie, colcăitoare, care să-i asigure alte mandate de euro-parlamentar! Pentru moment, mişcare browniană pe dreapta, mai tîrziu, mişcare de rotaţie, de revoluţie, apoi, în final, rectilinie, în paralel cu mişcarea curbilinie! Exemplarele acestea unicat ar trebui „admirate” peste secole la Antipa, împăiate şi cu ordonanţele mîncate de molii. Decît să facă muzeul bani pe exponate umane care au suferit cîndva, ca în cazul „The Human Body”, mai bine ar face bani pe cei care au făcut poporul să sufere. Măcar aşa, într-un viitor îndepărtat ar fi de ajutor Ţării. Organizatorii expoziţiei de la Antipa, alcătuită din trupurile moarte ale unor deţinuţi chinezi, care au fost maltrataţi şi schingiuiţi, sînt fără doar şi poate nişte barbari fără moralitate, fără scrupule. Să faci bani pe seama suferinţei, dincolo de faptul că e revoltător, depăşeşte gradul de cruzime umană! Ministerul Educaţiei ar trebui să interzică şcolilor vizitarea controversatei expoziţii. Anatomia pe piese umane conservate se învaţă în mediu controlat, universitar, cu rigoare, respect şi discreţie, în scop nobil, util chirurgilor şi altor medici. Nu expui mumii decorticate pentru bani, fără nicio altă utilitate nobilă, ca să le fotografieze exaltaţii şi să umple netul cu ele. Citește restul acestei intrări »


Traiectoriile şarpelui

16/04/2013

de Maria Diana POPESCU,
Agero www.agero-stuttgart.de

Maria Diana PopescuNu cred în profeţii moderni, nici în cititul stelelor, dar de data aceasta astrologii chinezi, jucîndu-se cu prognozele şi alăturîdu-le ca pe nişte cuburi, au cam nimerit înfăţişarea lui 2013. „Anul şarpelui” a adus turbulenţe veninoase, cu război la orizont, probleme în Cipru, în zona euro şi în statele haşurate pe planşetă. Coreea de Nord şi de Sud stau ca doi şerpi, unul contra altuia. Neliniştit şi tînăr, viteazul Sam e-n toate. În cele ce sînt şi-n cele ce mîine vor plînge în batistă prin somaţie. Practicarea excesivă a stăpînirii prin forţă, devenind cel mai banal şi la îndemînă mijloc de război, poate scoate într-o clipită şi în mod catastrofal rachetele din teacă. Multe lucruri se petrec anapoda. Finanţele lumii au o traiectorie asemănătoare reptilei – agresivă şi rapidă. Uniunea riscă să meargă în cîrje, euro cu capul spart, iar apariţia cazacilor la Comrat ar putea fi un avertisment dat Chişinăului. Dacă nu stă ascultător, cu mîinile la spate, conflictul îngheţat poate fi reaprins oricînd. Să fie Batalionul cazac al Bugeacului un instrument de şantaj al Rusiei împotriva Chişinăului, o forţă care poate dezechilibra situaţia din Republica Moldova? Putin poate nega foarte simplu că nu are amestec. Numai că prezenţa lor răspîndeşte teamă în teritoriu, luînd în calcul situaţia Moldovei anilor ’90, cînd au luptat de partea ruşilor transnistreni şi a găgăuzilor, împotriva românilor moldoveni. Potrivit astrologilor, precedenţii ani ai Şarpelui au adus atacul japonez de la Pearl Harbour (1941), demonstraţiile zdrobite în sînge din piaţa Tienanmen(1989) şi atentatele din 11 septembrie (2001). Citește restul acestei intrări »


Programul rabla pentru politicieni, bancheri şi imperii

05/04/2013

Maria Diana Popescude Maria Diana POPESCU, Agero

Fără doar şi poate, asistăm la o înclinare a balanţei către lumea emergentă, care prefigurează schimbări deloc pe placul  marilor puteri. De aici, unele temeri de natură geopolitică în lumea occidentală. Nu-i secret că marile economii emergente, aşa-numitele ţări BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, pun la cale înfiinţarea unor instituţii financiare internaţionale, menite să combată dezechilibrele economice şi volatilitatea valutară, prin aceasta, ameninţînd poziţia Băncii Mondiale şi FMI. Cum nu mai e un secret pentru nimeni că Putin se joacă milităreşte în Marea Neagră. „Evoluţiile geopolitice cer ca răspunsul nostru să fie rapid şi bine calculat”, a spus Putin. Secret nu mai este nici faptul politicienii noştri excelează doar în facerea şi desfacerea de partide şi alianţe de buzunar, în împărţitul teritoriilor şi a prăzii. Românii dorm de amar de vreme cu frică, iar ei, dormind pe marile averi, au vise indecente cu Ţara. Nu înţeleg, că pentru bătrînul din azil şi pentru politicianul putred de bogat, moartea este aceeaşi, deşi primul s-a împrumutat la vecini pentru medicamente şi hrană, iar cel de-al doilea a împrumutat statul tot pe spinarea primului. Nu mai e un secret că HARP a programat încă de pe acum, pentru agricultură, secetă bogată în iulie şi august; nu e un secret că China e o super-putere a lumii, iar liderii ei îşi doresc cu orice preţ evoluţii neobişnuite chiar şi în domenii controversate. Mă refer la proiectul în desfăşurare din domeniul ingineriei genetice, care depăşeşte imaginaţia: crearea unei armate de copii geniali, o generaţie de copii superdotaţi, prin selecţia şi dezvoltarea în laborator a embrionului cu cele mai reuşite gene. Citește restul acestei intrări »