Leon-Iosif Grapini: Cartea despre Șanț

Apărută la Editura Școala Ardeleană în condiții grafice de excepție, Cartea despre Șanț, de Leon-Iosif Grapini, face parte din colecția Locurile memoriei, cu o prefață de Icu Crăciun, este un proiect editorial apărut sub egida Primăriei Comunei Șanț.

Din capul locului afirmăm că Leon-Iosif Grapini a manifestat un interes constant și benefic pentru istoria locală. Ca mai toate satele din Ținutul Năsăudului, localitatea Șanț a fost și este un microcosmos al sufletului românesc și o matcă a latinității. Nu întâmplător sociologul Dimitrie Gusti l-a ales în 1935, cu dreaptă măsură, să-i studieze, împreună cu Echipa lui regală, obiceiurile, tradițiile, graiul local, veșmintele, construcția caselor, onomastica, poreclele etc. Fabulosul copilăriei și voluptatea evocării nu se dezmint nici în aceste texte. (ICU CRĂCIUN)

Mă întorc în satul meu prin toate cuvintele și cărțile scrise. Un loc care mă inspiră și dă forță și culoare creațiilor mele. Aici am cunoscut oameni care au devenit personaje literare în opera mea, cum tot aici s-au petrecut întâmplări și evenimente memorabile, transfigurate în povestirile și în romanele semnate de mine. Satul meu e unul de poveste. Că este așa stă mărturie acest volum, dar și celelalte cărți pe care nu le-aș fi putut scrie dacă nu m-aș fi născut și nu aș fi trăit în acest loc.

Vasile Lucaciu, Leul de la Șișești. De ce s-a prăbușit Monarhia Austro-Ungară

Recomandare de lectură

La 100 de ani de la trecerea în eternitate a lui Vasile Lucaciu, în Colecția Istorie Contemporană, coordonată de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, a apărut volumul Vasile Lucaciu, Leul de la Șișești. De ce s-a prăbușit Monarhia Austro-Ungară, de Tiron Albani, ediție îngrijită de Adriana Zaharia, prefață de Dumitru Păcuraru.

Proiect editorial publicat sub egida Institutului de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române și a Fundației Transilvania Leaders.

„Acum, la Satu Mare, unde Lucaciu a luptat și a suferit atât, răsare ca din pământ figura din bronz a Leului de la Șișești și parcă ar voi să zică: — Eu, care am creat afirmarea românească aici, voi veghea ca ea în veci să nu fie știrbită…” (TIRON ALBANI)

„Părintele Vasile Lucaciu face parte dintre acei intelectuali români transilvăneni care au avut credința nestrămutată în Dumnezeu și în destinul Națiunii Române. A fost totalmente devotat spiritului Școlii Ardelene, care a propus un Proiect de Națiune Română, aplicat de generații succesive de români transilvăneni în programe politice, socio-economice și culturale ce au dus la realizarea Marii Uniri. Volumul lui Tiron Albani, o reconstituire a vieții «Leului de la Șișești», a urmărit să redea acea stare de spirit care a făcut posibilă înaintarea Proiectului Școlii Ardelene în vederea înfăptuirii

„Ca o imensă scenă, Transilvania…” de Mircea Zaciu

Recomandare de lectură

Ca o imensă scenă, Transilvania… de Mircea Zaciu, Ediția a II-a, Prefață de Ion Pop, a apărut la Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca în anul 2018 și cuprinde 474 de pagini. Este un proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri, realizat la inițiativa lui Radu Zaciu, fiul autorului, și apărut sub egida Episcopiei Greco-Catolice din Oradea. Cartea deschide Seria de autor Mircea Zaciu. Imagine coperta I: Tâmpa (Der Kapellenberg bei Kronstadt), după Ludwig Rohbock (1820-1880), gravor: F. Foltz, cca. 1864, gravură în oțel, 8 x 12,7/ 7,3 x 11,7 cm. Lucrarea se află în patrimoniul Muzeului de Artă Braşov.

S-a recunoscut unanim energia explozivă pe care această provincie românească o aduce, începând cu Școala Ardeleană, în mișcarea de idei a națiunii, dar și în fertilizarea unor capitole literare ca poezia ori romanul, propulsarea epicului, socialului, etnicului și eticului, categorii majore, necesare unei literaturi tinere adeseori ispitită de miraje venite de departe sub cuvântul unei integrări în ritmuri europene. Între „tradiție” și „modernitate”, bătălie reluată la epoci diferite, cu alți protagoniști dar esențial aceeași, Transilvaniei i s-a rezervat fieful Tradiției printr-o îndelungată prejudecată. Ea voia să probeze conservatorismul estetic și rezistența la „nou” în formele sale calofile, a ardelenilor. Paradoxal, valorile acestui ținut rămân însă mereu actuale și uneori foarte moderne, în vreme ce altele, ostentativ moderne,

Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții

Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX. de Virginia Linul

Recomandare de lectură: Linul Virginia, Portul popular năsăudean. Origini. Valori. Evoluții. Din istoricul veșmintelor din Țara Năsăudului. Secolul XX, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană, 2018, 264 pagini.

(https://bibliotecamm.ebibliophil.ro/mon/portul-popular-nasaudean-origini-valori-evolutii-msjyzrfh)

Despre portul popular tradiţional năsăudean, din secolul al XX-lea, putem spune că, în general, exprimă foarte bine starea materială bună, hărnicia, mândria şi preocuparea pentru frumos şi armonie a localnicilor, urmaşii foştilor grăniceri, care s-au bucurat de mai multă libertate în comparaţie cu ţăranii din alte zone ale ţării, mai cu seamă că, în această zonă, în multe sate nu s-a reuşit colectivizarea, din pricina reliefului montan, după cum observa şi etnograful Florica Pop:

„Ceea ce caracterizează şi în momentul de faţă procesul de transformare a portului popular este îmbinarea noutăţii cu elementele de permanenţă. De exemplu, la Năsăud, materialul din care se face costumul,